vineri, 8 mai 2009

semesuiala...

Suntem nebuni! Ne plangem ca nu avem timp pentru treburi cu adevarat importante, ca ziua trece prea repede, ca nu avem vreme pentru noi dar cand e vorba de nimicuri nu dam inapoi de la a pierde minute, ore... pretioase. un nimic care ne mananca al dracu de mult timp si la fel de multa energie sunt SMS-urile... ma uit la prietenii mei, la necunoscutii din baruri sau cluburi si imi dau seama ca semesuiala e boala nationala. toata lumea butoneaza telefoanele... amuzandu-se copios. exista si o explicatie logica a acestei manii: multe lucruri au un impact mai mare atunci cand sunt citite sau alte chestii nu se pot spune decat asa... in scris. oamenii isi spun prin sms ceea ce nu ai curaj sa isi comunice direct, asa se face ca la sfarsitul lunii observ ca am expediat cateva sute de sms-uri.... un sentiment ciudat am si atunci cand deschid casuta "inbox"... o veritabila arhiva care spune multe despre viata mea. cu siguranta ca o convorbire telefonica ar fi mult mai eficienta si in ceea ce priveste timpul cat si in ceea ce priveste volumul de informatie transmis, numai ca noua ne place sa ne complicam. in conditiile astea.... ce sa va zic? semesuiala placuta!

Ca fapt divers!

Te-ai intrebat vreodata de ce un sms are 160 de caractere? Totul a pornit de la Friedhelm Hillebrand, un cercetator neamt, care, in 1985, statea in camera sa din Bonn, din Germania, si incerca sa astearna pe hartie intrebari si raspunsuri aleatorii.

Dupa ce a numarat toate semnele de punctuatie, literele si cifrele din mai multe, cercetatorul a observat cele mai importante erau formate din 160 de caractere, informeaza Los Angeles Times.

Acesta a devenit numarul magic al lui Friedhelm Hillebrand, ajungand, apoi, standardul pentru cea mai populara forma de comunicare digitala: sms-urile.

Omul de stiinta, care avea 47 de ani in 1985, a spus ca 160 de caractere sunt suficiente pentru ca cineva sa exprime ceea ce doreste.

Cercetatorii in comunicare au incercat sa standardizeze o tehnologie care sa permita telefoanelor mobile sa transmita si sa afiseze mesaje text, iar ca acest lucru sa se intample era nevoie ca mesajele sa fie cat mai scurte.

Dupa mai multe conflicte pe care le-a avut cu diferite persoane care nu erau de acord cu ceea ce sustinea, cercetatorul neamt, care era presedintele comitetului de servicii non-voce in cadrul GSM (Global System for Mobile Communications), a facut publice planurile sale in 1986. GSM se ocupa cu cu stabilirea standardelor pentru piata globala de telecomunicatii.

Dupa acest eveniment toti operatorii de telecomunicatii au decis sa furnizeze serviciul "short messaging service" (SMS).

Un comentariu:

cornel spunea...

foarte interesant !