luni, 31 martie 2008

De la extaz... la dezamagire!

una cald, una rece! Asa se poate caracteriza cel mai bine viata mea. Cum e frate sa primeste intr-un singur minut doua vesti: un care sa te faca sa zbori si, alta, care sa te ingroape in ganduri negre. E clar ca fericirea deplina nu exista! Probabil ca nici nu am fi capabili sa o ducem... sau pur si simplu nu am sti sa o apreciem. Si imi mai este clar ceva: ceea ce ieri mi se parea imposibil de realizat, astazi poate sa nu mi se mai pare mare lucru. La fel de adevarat este ca ceea ce ieri credeam ca m-ar face cea mai fericita din lume, astazi ma poate face sa plang. Oamenii sunt al naibii de imprevizibili si toate "socurile" astea nu fac decat sa ma dezumanizeze... Zambesc tot mai rar, sunt tot mai pasiva fata de ceea ce se intampla in jurul meu. De ce? Poate ca nu vreau sa fiu asa... dar ce pot face. Desi nu imi place sa spun: sunt multe lucruri mai puternice decat mine! Daca ceva nu te doboara, te face mai puternic... crezi? Inveti din greseli? Zambeste, maine poate fi mai rau... Toate astea nu sunt decat niste vorbe, de care te poti agata la un moment dat... dar, ce faci dupa aceea? O iei de la inceput... Te intorci in mijlocul acelorasi oameni... ce poti face, daca altii nu sunt? Zambesti din nou... si spui ca ai trecut peste... Pana cand? Pana data viitoare! Ce simplu ar fi daca toti oamenii ar fi sinceri... daca ar spune clar de la inceput ce vor de la mine. Cat de tare as aprecia asta... Ce simplu ar fi daca nu ne-am mai ascunde dupa scuze penibile, daca am vorbi deschis... din pacate sunt prea mica ca sa schimb lumea! Pot sa iert multe, pot sa inteleg multe... sunt una dintre cele mai tolerante persoane din lume... sunt sincera si am pretentia sa fie si ceilalti la fel... Cer prea mult!?! se pare ca da....

vineri, 28 martie 2008

vreau o pauza... jur!

daca iti spun din nou ca sunt obosita, ma intrebi care e noutate...? Ei bine! De data asta sunt mai obosita decat data trecuta si mai putin obosita decat data viitoare. Ma obosesc cei din jurul meu, care tot timpul vorbes chestii neinteresate, mult si tare.... am zis tare!?! Nuuuuu.... Am vrut sa zic ffff tare! Ma obosesc cei care rad mult si fara motiv, care comenteaza atunci cand nu e cazul, care se cred mult mai destepti decat sunt de fapt si care vor sa convinga pe toti ca asa este. Nu ii mai suport pe cei care cauta paiul din ochiul celorlalti, care gasesc cusur la orice si care isi exprima nemultumirea in gura mare... Bai, dar astia nu s-au gandit ca poate nu ma intereseaza ce ii nemultumeste, ca ma lasa rece problemele lor... M-am saturat! Ma obosesc cei care au pretentii exagerate de la mine... in p...l...m.... sunt si eu om! Am o limita, desi imi place sa cred ca nu am! Sunt obosita ma... vreau concediu!!! Vreau trei zile numai ale mele, trei zile in care sa nu aud de stiri, de politica, sa nu aud telefonul de munca... trei zile in care sa fac numai ceea ce vreau. Am zis de o mie de ori ca nimeni nu te poate obliga sa faci ceva ce nu vrei sa faci... ei bine! Uita! Asta nu se aplica si pe plan profesional? Pe plan profesional nu se aplica multe alte principii sanatoase de viata... Cu munca nu se pupa multe! Dar... cica e pentru un scop nobil... Munca innobileaza nu? In momentul asta nu mai traiesc decat pentru ziua aia libera, singura mea zi libera din saptamana! Fac acum eforturi supraomenesti pentru a-mi pune totul in ordine! Pentru ca duminica sa nu mai aud de munca! Imi place ceea ce fac... am spus asta de o mie de ori... inca mai cred asta, dar... vreau o pauza! Cine imi da? Da....

miercuri, 26 martie 2008

presa noastra... ne mandrim cu ea!

in ce tara de --- traim! Ce presa de ---- avem. Vai de capul nostru! Din nefericire pentru mine, habar nu am de ce, primesc pe mail saptamanal un mesaj in care sunt prezentate principalele titluri dintr-un ziar local, care am aflat intre timp ca se distribuie gratuit prin Constanta. Din curiozitate pur profesionala, deschid mail-ul si ma minunez de ce gasesc pe acolo. Pe langa o multime de titluri al naibii de colorate, vad, ultima data, unul care m-a facut sa il citesc de mai multe ori... (ma gandeam ca nu vad bine): „Viceprimarul Gabi Stan este barbatul visurilor mele“. Urmatorul gand: o fi vreo pipita disperta dornica de celebritate, care nu gaseste un alt mod de a se face remarcata. Cand ce sa vezi... shoc!?! Cel care spunea, la gazeta, ca viseaza in fiecare seara la Gabi Stan era un .... domn, care cei drept este purtator de fusta si ciorapi plasa. "La prima vedere, crezi ca este femeie. Apoi, realizezi ca ai în fata un barbat. Travestitul Katanga povesteste dedesubturile vietii de homosexual si dezvaluie scandalurile din lumea lor", asta este sapoul, cu care "jurnalistii" de la saptamanalul "Buna ziua, Constanta!" incearca sa isi capteze cititorii. Monstruozitatea nu se opreste insa aici, articolul continuand cu intrebari, demne de o revista pentru adulti, gen: La ce vârsta ai avut primul contact sexual cu un barbat? sau Ai avut relatii cu femei? Bai sa nu ma intelegeti gresit! Nu am nimic cu acei barbati, care sunt un pic mai speciali, si care au orietari sexuale ceva mai neobisnuite. Fiecare cu viata lui, nu imi permit eu sa judec pe nimeni. dar de la asta pana la a publica intr-un ziar un interviu in care un domn cu ruj pe buze isi da cu parerea despre care dintre personalitatile Constantei ar avea fete de gay, este cale lunga. Bine, asa intrebare asa raspuns: "Ca un exercitiu de imaginatie... Mazare nu cred ca este, daca ma iau dupa gesturile sale. Gabi Stan este barbatul visurilor mele, dar nu este nici el gay", spune Katanga. Ce mai lipsea, sa ne povesteasca cu cine si ce a facut... si eventual sa ne convinga cat de bine e! In ce tara traim si ce presa avem....
Probabil ca vor fi voci care vor spune ca asta cer cititorii, senzational, povesti cu tenta sexuala in care sunt implicate personalitati din diferite domenii... asa se explica si tirajul pe care il au tabloidele care povestesc ca bunica lui Maruta a fost inmormantata fara preot, ce cadou a primit Simona Senzual sau de unde isi face Mutu cumparaturile. Dar si jurnalistii... puffff

Pentru cine vrea sa se oripileze, sau cine nu ma crede pe cuvant: http://www.bzc.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=565&Itemid=82

de juke box ce zici?

Se pare ca patronii cluburilor chiar incearca sa faca sa se miste lucrurile in orasul asta si vineri noaptea. De ce nu dai si tu o mana de ajutor... poate fi chiar fun! Acum ai trei variante. Poate, pana la urma, iti faci curaj sa iesi din casa.

Formata la inceputul anului 1998, spre sfarsitul lui 2000, trupa "Atlantic Blue" devine "JukeBox". Activitatea trupei devine intensa din acest moment, plina de concerte, aparitii in presa si la TV, dar in special multe multe concerte live, ca si in prezent. Ca istoric se poate vorbi de peste 8 ani de activitate muzicala, cuprinzand aproape 1000 de concerte sustinute live, in cele mai variate conditii si locatii, pentru public de toate facturile.

Restilizeaza-ti sfarsitul de saptamana


Club Wish iti face program week-end-ul asta:

VINERI 28.03.2008 DJ ELLIS SEXTON (female topless DJ)

SAMBATA 29.03.2008 DJ SPIKE

marți, 25 martie 2008

si ce daca!?!

Trec atat de usor de la o stare la alta! Uit lucruri importante, uit zile de nastere, nu am reusit nici pana acum sa imi retin numarul de la telefonul de munca... Nu am rabdare! Nu vreau sa stiu, nu-mi pasa! Asta sunt trairile pe care le experimentez de cateva luni. Asta este starea din care nu mai reusesc sa ies... de fapt nici nu stiu daca ma intereseazasa sa imi schimb in vreun fel viata! Cert este ca am esuat intr-o ipostaza pe care nu cred ca mi-am dorit-o vreodata si in care, din pacate, incep sa ma complac! E atat de grav daca zic ca fac ceva (nu am zis promit) si apoi uit? E atat de rau daca reusesc sa adorm noaptea fara sa imi mai fac cinspe procese de constiinta despre modul in care am reactionat intr-un moment? Este normal daca nu acord importanta decat catorva chestiii si daca pe restul le tratez cu nepasare? Nu mai pot sa ma prefact. Nu mai am chef sa fiu dragutza, sa zambesc cand nu simt asta! Am ajuns la capatul rabdarii... Cateodata raman masca cand aflu ca un om, despre care nu stiu mai nimic, este preocupat de viata mea, de ceea ce imi place, de ceea ce fac. Oameni care poate niciodata nu mi-au atras atentia cu nimic, despre care aproape ca nu stiam ca exista. Cat despre mine... abia daca ma intereseaza ce mi se intampla mie, si alor mei! De ce m-as preocupa de oamenii despre care nu stiu nimic? Sunt egoista... bai, dar devin pe zi ce trece si mai egosita! Cica oamenii nu se schimba, ba se schimba, dar foarte rar in bine! Cateodata am impresia ca ma dezumanizez, ca ma rup de realitate, ca imi fac o lume a mea, in care las sa aiba acces foarte putine persoane. Prieteni! Ha! Cand e vorba de iesit in club sau la suc am multi, dar cand e vorba de oamenii carora sa le impartasesc ce ma preocupa, care sa ma asculte, se schimba datele problemei. Nu stiu daca sunt 5-6 persoane pe care sa imi permit sa le sun la 2 noaptea daca mi se intampla ceva si sa le cer ajutorul... la fel de putine sunt persoanele langa care ma pot desfasura, care ma cunosc cu adevarat, langa care pot fi eu, fara sa fiu atenta la ce zis, la ce fac.... In conditiile astea pot sa spun ca viata este o piese de tretru continua! Toti jucam teatru.... incercam sa fim mai frumosi, mai destepti, mai interesanti decat suntem. Incercam sa impresionam... pe cine? pentru ce?

28-29 MARTIE SEJUR LA BERLIN DOAR CU STEFF SI THORNADO!


Inca un week-end incendiar in Berlin! Uite asa aude tara de noi... Direct din Medieval, rezidentul Steff vine sa sparga randurile la Cta, in Berlin! Si ca tot sunt prieteni l-am kemat si pe maestrul Thornado sa invarta butoanele!Baieti, grija mare, cred ca va sekestram aici pana luni, marti.....miercuri.....s.a.m.d.! See ya in Berlin!

luni, 24 martie 2008

top 5: cele mai urate masini






Care sunt, in opinia expertilor, cele mai proaste masini facute vreodata. Daca esti pasionat de tuning, ia-o ca pe o provocare: ai putea tuna o astfel de masina ca s-o transformi in ceva super?

5. Fiat Multipla - Cea mai urata masina din lume. Arata ca si cum ar avea gusa. Sau ca si cum ar fi facuta din doua masini puse una peste alta. Simon Cowell a prezentat modelul la Top Gear spunand “va rog sa o iertati, dar masina asta e bolnavioara”. Proprietarii de Fiat Multipla isi alinta masina “Rolls-ul obez”. Foarte probabil, nici mama ei nu o iubeste.

4. AMC PacerModelul - Pacer al American Motors Company a castigat numeroase premii pentru cel mai prost design. Nu doar cel mai urat, ci cel mai prost. De exemplu, portierele erau in asa fel facute incat soferul avea acces la scaunul sau mult mai greu decat pasagerii de pe locurile din spate. De asemenea, masina avea atat de multe geamuri (aproape 40% din suprafata exterioara era facuta din sticla), incat vara se incalzea ingrozitor iar plasticul din interior incepea sa se topeasca. Porecla “acvariu pe roti”, sub care Pacer-ul este cunoscut si acum in SUA, nu este o apreciere pozitiva. Decat in cazul in care consideri ca viata unui peste de acvariu e foarte cool.

3.YugoMicul - monstrulet iugoslav, botezat de producatorii sai “Zastava Koral” si rebranduit “Yugo” pentru piata occidentala unde a patruns in 1985, a primit din partea expertilor aprecieri de genul: “mai bine iti iei o masina veche foarte folosita decat un Yugo nou” sau “ cu greu poate fi considerat un autoturism”. Presedintele unei mari companii americane de asigurari a declarat: “Daca vreau sa-i fac rau cuiva, cumpar un Yugo si i-l las in fata garajului. Cu cheia in contact.”Paradoxal, Yugo era bazat pe un design italian. De fapt pe mai multe: partea mecanica era de la Fiat 127 (sau 128; nici pana in ziua de azi nu s-a putut decide care) iar caroseria, de la Autobianchi 112. Campania de promovare n-a fost nici ea prea originala, dealerii Yugo de pe pietele europene anuntandu-l drept un demn urmas al Fordului T si al Broscutei VW.Chiar si pentru un proprietar de Dacie, Yugo este o masina extrem de proasta. Se opreste fara nici un motiv, are un motor minuscul (45 CP), instalatia electrica se strica la fiecare drum, centura se desprinde daca tragi mai tare de ea, podeaua tinde sa se desprinda din cauza ruginei iar radio-ul te curenteaza daca esti atat de iscusit incat sa reusesti sa-l faci sa mearga. Americanii continua inca sa rada la bancul ca Yugo are luneta incalzita ca sa nu-ti degere mainile cand il impingi.

2. Ford Pinto - Probabil te gandesti ca ne-am tampit si ca nu exista nici un motiv ca o masina produsa de Ford sa fie in acest top, de unde in schimb lipseste Oltcit-ul. Ba exista: motivul e ca Oltcit-ul nu ia foc atunci cand e tamponat in spate, spre deosebire de Ford Pinto. Ai vazut vreodata masinile alea din filme care, la cea mai mica ciocnire explodeaza sau izbucnesc in flacari? Asa era si Pinto.In afara faptului ca rezervorul de benzina era extrem de vulnerabil, masina n-avea nicio problema. In plus, se si vindea foarte bine – cu toate ca, intre 1971 si 1980 aproape 200 de persoane au murit carbonizate in Ford-uri Pinto, alte 180 au suferit arsuri grave si peste 2.000 de masini din acest model au izbucnit in flacari din cele mai diverse motive.Cei de la Ford au facut un calcul simplu: despagubirile pentru toate victimele sau familiile victimelor accidentelor i-au costat sub 50 de milioane $, in vreme ce profitul adus de vanzarea modelului Pinto atingea 140 de milioane. In concluzie, cu toate problemele de securitate (care i-au atras porecla “gratar pentru patru persoane”) Pinto a ramas pe piata.

1. Zundapp Janus - Fabrica germana de motociclete Zundapp a decis in 1957 sa intre si pe piata auto, pentru simplul motiv ca avea o idee groundbreaking: o masina in care scaunele din spate sa fie plasate in sens opus celui de mers. Stii copiii care, in tren, vomita din cauza ca au scaune in sens opus directiei de mers? La fel au patit si majoritatea pasagerilor de pe locurile din spate ale Janus-ului. O alta problema, pe care o mentionam mai mult din rautate, ar fi aceea ca motorul masinii, plasat in fata, era mai usor decat pasagerii din spate, astfel incat Janus-ul tindea sa se balanseze sau sa se rastoarne daca in spate erau doi nemti mai grasani.

Mentiune speciala: Lastun - Nu am putut include Dacia 500 Lastun in aceasta lista, desi motorul de 22.5 CP care-ti permite sa te intreci cu reale sanse cu biciclistii, caroseria din fibra de sticla rezistenta la coroziune, dar nu si la ploaie sau scaunele care ti se faramiteaza in maini o fac o concurenta sigura la primul loc. Ai vazut insa titlul? “Cele mai proste masini”. Masini, da?

Unde a disparut toata lumea?!?

mama in ce oras trist stam!?! Sunt profund dezamagita! Ce or face oamenii astia vineri seara? Pe unde se ascund? Cum este posibil ca intr-un oras atat de mare ca al nostru cluburile sa fie goale vineri noaptea? Ce faceti bai, pe unde va ascundeti? Stati in casa? Va uitati la filme, sa imbuibati cu chipsuri, jucati carti sau dormiti de la ora 22.00? Doar asa imi pot explica de ce cluburile sunt pline doar sambata seara? De ce ies toti numai sambata, se inghesuie in cluburi pana la refuz, se calca pe picioare si isi respira unii altora aerul.... Am fost vinerea trecuta in trei cluburi, asta dupa ce am stat trei ori in Amsters si m-am intrebat incontinuu unde este toata lumea. Pana pe la 23.00 toti dau ture cu masina pe Tomis! Sa mor daca mi se pare ceva mai penibil.... iar apoi toti dispar. In baruri nu sunt, in cluburi nici atat... aveam impresia ca traim intr-un oras adormit. Asta este un alt motiv pentru care astept vara.... atunci toti se trezesc la viata... si daca am chef sa ma pierd in multime, stiu exact unde sa merg. Stiu sigur ca in orice zi din saptamana voi gasi un loc dragutz, populat in care sa ma relaxez. Sa revenim la inceputul week-end-ului trecut.... marea mea dezamagire. Am hotarat sa ies pe ultima suta de metri, mi-am facut chef cu greu, mai ales ca eram foarte obosita... dar intr-un tarziu am reusit sa imi adun dispozitia de pe jos... si sa ma aduc in starea aia, de club. Intr-un tarziu, aveam si chef si tot tacamul. Bine cum mi-a venit asa mi-a trecut. Prima oprire: Wish! Intram.... si ma loveste un piesaj dezolant... cativa speriati pe la bar si o multime de mese pustii., pe sus nu mai spun, ca batea vantul. Muzica, de trimis si putinii oameni acasa.... Nu am stat mai mult de 10 minute.... Next! Crush!!! Jumatate de club inchis... si, in putinul spatiu lasat la dispozitia "petrecaretilor", batea vantul.... Cativa pe la bar, 2-3 pe la mese... in rest: Pustiu!?! Deprimant! Muzica la fel de proasta ca ultima data cand fusesem aici (remember - Shoot the dj!). Mai mult de 30 de min nu am zabovit nici aici si am decis sa facem o ultima incercare: Two!!! Spre surprinderea noastra aici chiar era plin, dar nici urma de oamenii aceea interesant de la lansare.... Nimeni nu imi atragea atentia cu nimic, poate doar cate o pipita prin stralucirea exagerata a hainelor sau animatorul penibil, cu pantaloni albi mulati, care "manca foc". Muzica ok... macar atat!!! In conditiile in care nu aveam alta alternativa am ramas aici pana pe la 3.... si a doua zi la munca, cu fata mea de sambata dimineata, dupa o noapte in care am dormit doar 3 ore, dar asta este deja o alta discutie. In conditiile astea ce sa faci... sa pleci in fiecare week-end in Bucuresti sau sa iesi joi seara cu studentii in Oscar, unde toata lumea danseaza si unde nu este nici urma de indivizi pusi pe analizat tinuta si ceasul tipului de la masa vecina? Este si asta o varianta... daca ma gandesc bine nu ar fi o idee rea sa dau pantofii cu toc pe niste adidasii si pantaloni scurti si sa experimentez ceva nou! Poate joia viitoare! ;)

duminică, 23 martie 2008

inca odata multumesc...


de ce oamenii au prostul obicei sa ii compare pe unii cu altii? De ce spunem ca X este mai frumos, mai destept, ma devreme acasa sau mai egoist decat Y, in conditiile in care, in lume, mai sunt inca cateva milioane de persoane si mai minunate. De ce ne fixam un etalon, in functie de care ii catalogam pe oameni. De ce spunem: mi-ar placea sa fii asa, cand farmecul unei persoane sta tocmai in micile lui stangacii si defecte. Traim in diversitate si tocmai din cauza asta nu ne plictism. Cum ar fi daca toti oamenii ar semna intre ei. Daca toti ar fi frumosi, destepti, devreme acasa... Cum ar fi daca am trai intr-o lume perfecta, daca nu am avea ce sa ii reprosam iubitului/ei? Cat de plictisitor ar fi ca toata lumea sa faca totul ca la carte? Suntem diferiti si asta este minunat. Pe unii oameni nu ii suportam, pe altii ii iubit iar pe restul ii toleram. Invatam sa ne inconjuram doar de persoane de calitate, dar cateodata acordam credit unor oameni care nu merita si suntem dezamagiti. De cate ori am fost dezamagita? Mmmmm... Nici nu imi mai amintesc pentru ca in timp am invatat sa trec foarte repede peste asta. Am invatat ca cei care merita lacrimile mele nu ma vor face sa plang niciodata si ca cei care imi sunt cu adevarat prieteni imi sunt aproape in orice situatie... se bucura impreuna cu mine, plang cu mine si ma aduc cu picioarele pe pamanat atunci cand este cazul. Oana mi-ai zis astazi un lucru minunat. Mi-ai zis: "Daca tu esti nebuna, da-mi mie vestea cea buna sa ma bucur eu!" Iti multumesc iubita mea... habar nu ai cat a insemnat asta pentru mine. Desi nu ti-am zis nimic... tu stii cat de mult de ubesc si pe zi ce trece imi dovedesti ca meriti asta din plin.

happy birthday, catalin!





































































sâmbătă, 22 martie 2008

my moments...




Dupa zile intregi de agitatie. Zile in care nu am timp sa respir, ca sa nu mai zic de mancat. Zile in care am permanent in preajma zeci de oameni, mereu altii. Zile care vin mereu cu ceva nou, cu ceva surprinzator... simt nevoia sa fiu singura! Simt nevoia sa fiu doar eu, cu gandurile mele. Simt nevoia sa ma rasfat.. sa uit ca mai exista si alti oameni, fiecare cu problemele lui. Am nevoie de acele momente in care sa vorbesc cu mine, doar despre lucrurile cu adevarat importante... Am nevoie de acele momente in care sa ma intreb daca imi e bine, in care sa ma felicit sau sa ma cert... sunt acele momente in care nu tolerez prezenta altor persoane, si in care eu devin centrul universului meu. Sunt rare este drept, dar sunt momente pe care le traiesc la intensitate maxima. Imi amintesc cand a ploua torential ultima oara... am coborat din redactie la ora 21 si putin, am vazut ca ploua torential si brunsc mi s-a facut dor sa fiu singura... Nu mi se pare nimic mai relaxant decat sa conduc cand ploua, sa ascut muzica aceea si sa ma gandesc... sa imi fac scenarii pentru a doua zi, sa ma cert, sa imi fac reprosuri si sa analizez ce am facut bine si ce nu in ziua in care se incheie. Alta data am chef sa stau in casa... sa ma inchid in camera si sa nu stiu de nimeni. Imi iau leptopul imi brate, imi urc picioarele pe sus, am grija sa am un aer parfumat in camera, sa ascult o muzica dragutza, sa am ceva bun prin preajma, si sa ma relaxez... fredonez melodia preferata, kilometrez pe net, citesc o carte dragutza, ma dau cu 15 milioane de creme sau pur si simplu visez cu ochii deschisi. rar ma mai apuca si imi pun un film... de animatie!!! Dar pentru asta imi trebuie o stare cu adevarat speciala in care nu reusesc sa intru oricum! O alta preocupare care imi face o placere maxima este sa ma uit pe poze... incep sa imi incropesc o arhiva personala frumusica, de care sunt foarte mandra si pe care o mai admir din cand in cand. Imi place sa vad cum am evoluat, cum m-am schimbat. Ma uit la poze si zambesc... fiecare poza imi aminteste de cate o zi speciala din viata mea... imi aminteste de cineva drag, imi aminteste ca viata e frumoasa! cateodata dau o astfel de seara pe o iesire in club... si nu am niciun regret!

asta simt... se vede!?!

Toate la timpul lor! Dar ce te faci daca nu ai rabdare sa se intample de la sine? Poti forta cumva lucrurile, sau asta nu tine de noi!!! Daca nu e sa fie nu este, indiferent de ce am face noi? De ce avem parte numai de ceea ce ne asteptam mai putin? Ii place cuiva acolo sus sa ne surprinda, sa ne vada reactiile tampite, sa ne citeasca uimirea pe fata? Si de ce, ceea ce ne doream cu ardoare ieri, astazi poate sa nu ne mai intereseze? De ce? De ce? De ce? Asta este si in mintea ta, nu? Nu iti poti explica cum de iti spun asta? Simplu! Asta simt! Cum e posibil sa nu imi fie dor de tine? Uite ca nu imi este! Cum e posibil sa nu iti raspund la telefon? Simplu... nu am chef sa te aud! In conditiile astea iti imaginezi ca am si mai putin chef sa te vad... De odata nu mi se mai pare ca esti interesant! Trebuie sa existe o explicatie spui? Uite ca nu exista! Te uiti uimit la mine cand iti dau raspunsuri scurte la intrebari care, acum, nu mai fac altceva decat sa ma amuze. Stii ce? Daca ma gandesc mai bine, tu nu faci altceva decat sa ma amuzi! Poate ca sunt rea, dar nici nu as avea cum sa fiu altfel. Sunt malefica cateodata, sunt groaznica! Ma gandesc ca am o gandire bolnava, dar nu am de gand sa fac nimic sa schimb asta. Daca intr-o zi s-ar inventa un dispozitiv care sa citeasca gandurile ar fi.... habar nu am cum ar fi! Groaznic pentru unii, minunat pentru altii. Daca s-a inventat sistemul pe care sa il montezi pe masina iubitului si sa vezi, in fiecare moment, unde este, crezi ca mai e mult pana sa ajungem sa ne citim gandurile? Probabil ca mai este doar un pas... Oricum pentru mine nu ar fi asa o mare tragedie pentru ca pe fata mea se cam vede ce gandesc. Nu pot sa ma prefac! Daca ceea ce vad nu imi place, sigur iti vei da seama. Sigur vei vedea in privirea mea dezgust, compasiune sau revolta. Daca ceva mi se pare interesant, sigur va aparea in privirea mea acea sclipire, sigur pe fata mea va aparea si un zambest. Cat despre indiferenta... asta se vede de la o posta. Am prostul obicei de a analiza oamenii, de ai studia in amanunt si de multe ori recunosc ca vad, in special, partile proaste. Le vad defectele, vad poate ceea ce oamenii din jur nu vad. Daca cineva imi pica din dizgratii, rar mi se poate schimba perceptia. Nu sunt critica cu cei de pe strada, sunt critica cu cei care se aciueaza pe langa oamenii dragi mie. In plus, am prostul obicei de a-i judeca pe oameni in functie de persoanele de care se inconjoara. Daca esti baiat si ai o prietena praf, pentru mine, esti si tu la fel! Daca esti fata si ai un prieten "de la tara", vei fi bagat automat in aceeasi oala.

luni, 17 martie 2008

ce nu inteleg barbatii? - de aia am postat cu rosu!!!

Ca si cum nu ar fi suficient de plini de bani, cei de la Givenchy s-au gandit sa isi impaneze seria de creatii glorioase si cu o gama de cosmetice pentru barbati. Lasand ironiile la o parte, Givenchy a investit enorm in cercetare. Ideea de la care au plecat este aceea de a oferi clientelei masculine ingrijire specifica si orientata strict pe nevoile acestui segment de consumatori, totodata propunandu-si si telul extrem de ambitios de a demonta definitiv prejudecatile barbatilor legate de utilizarea produselor cosmetice de ingrijire a tenului. Ce poate fi asa de complicat sa amesteci trei polimeri, doua enzime si un liant? Pai, totul! O crema de fata pentru barbati nu trebuie sa aiba aceleasi proprietati ca o crema pentru femei: in loc sa elimine filmul de grasime de la suprafata pielii cum fac cremele de fata pe care le foloseste si prietena ta, crema pentru nevoile specifice ale tenului barbatilor trebuie sa pastreze constanta grosimea filmului lipidic si echilibrul hidric al tenului. Adica, mai exact, la nivel micro fata ta trebuie sa fie atat hidratata, cat si protejata de filmul lipidic in perfect echilibru.

Metrosexualitatea trebuia descoperita cu mult timp in urma. Totusi, mai bine mai tarziu decat niciodata. Marile firme care scot pe piata produse pentru ingrijirea pielii sau a parului au devenit constiente ca trebuie sa acorde o mare atentie si partii masculine.Cand vorbesc de ingrijirea ta nu ma refer doar la spuma de ras, deodorant si aftershave. E timpul sa-ti largesti orizonturile sa accepti in dulapul din baia ta si alte produse cum ar fi crema de plaja, strugurelul sau crema de fata.

My name is..., and I m workaholic!


Evolutia semnificativa din ultimii ani a tehnologiei a dus la o modificare comportamentala, inclusiv a omului de rand, a carui principala preocupare a devenit strict munca. In secolul in care telefonul mobil, laptopul si Blackberry-ul sunt un "must-have", timpul liber a inceput treptat sa piarda teren din programul zilnic al oricarui om. Aceasta boala vine deghizata cu alte simptome, mai exact cu o grava confuzie: cea de munca pe branci. Diferenta majora este aceea ca workaholicul o face cu placere sau cel putin nu-l deranjeaza ca timpul alocat muncii i-a invadat si spatiul si timpul personal. Daca te gandesti la munca non-stop, asa cum te gandeai la prima iubire a vietii tale, atunci e clar ca ai primele simptome ale unui workaholic. Daca in planurile tale de viitor sunt incluse numai chestii de genul "cum sa finalizez proiectul la timp", "cum sa obtin o marire de salariu" sau "cum sa ma imprietenesc mai bine cu superiorii" e si mai clara situatia.
Nu mai stii sa te relaxezi? Omul normal abia asteata sa scape de problemele de la serviciu si sa ajunga acasa sa se relaxeze. Workaholicul nu stie sa se mai bucure de momentele astea pentru ca mintea lui este invadata de omuleti mici imbracati la costum si cu diplomatul in mana.

Workaholicul are acea obsesie ca doar el poate sa faca lucrurile bine. Nu lasa pe nimeni sa-l ajute, ii place sa preia toate responsabilitatile chiar daca nu este suficient de puternic sa le duca pe toate in spate, dar el se straduieste si refuza sa accepte ca sunt peste masura puterilor sale. Aceasta caracteristica poate sa fie adesea confundata cu perfectionismul. Neglijezi toate celelalte aspecte ale vietii? Wokaholicul in faza terminala ajunge sa nu mai aiba prieteni. Nu mai stie mare lucru despre viata membrilor familiei si asta pentru ca a fost prea ocupat sa se mai intalneasca si cu ei printre multele intalniri de afaceri, delegatii sau team-building-uri. Ti-ai transformat hobby-ul intr-un job permanent? Cea mai frecventa cauza pentru care un om ajunge workaholic este pentru ca ii place extrem de mult ceea ce face. Jobul devine in aceasta faza un fel de hobby full time, adica este o modalitate de relaxare. De cele mai multe ori workaholicii nu recunosc faptul ca sunt dependenti de munca si pentru a nu fi tratati ca atare sunt in stare sa starneasca cele mai credibile scuze in spatele carora se ascunde, desigur, un om dornic sa scape cat mai repede de conversatii inutile care ii consuma timpul pretios pentru a se intoarce din nou cu capul printre hartogaraiele de la serviciu.


Eu ce sa zic? OPRITI- MA LA TIMP!!! :)

Muncitorii sunt cool, pardon super - cooooolll!!

Clipurile cu muncitori sunt, pentru publicul masculin, cele mai tari clipuri publicitare, un fel de echivalent al filmelor cu Arnold. Festivalurile de scurt-metraj ar avea de zece ori mai mult succes daca ar proiecta exclusiv filmuelete cu baieti care dorm in roaba sau se odihnesc dupa cinci minute de munca sprijinindu-se in lopeti si legandu-se de femeile care trec pe strada. Copywriterii incearca insa uneori sa fie si originali in acest domeniu, inchipuindu-si ca reteta clipurilor “Unirea” poate fi imbunatatita. Si astfel a aparut monstruozitatea numita Cornel, cerbul Ciucas. Reclamele nu au, bineinteles, niciun fel de sens, afara ca iti arata cat e de cool sa ai pe post de coleg mai in varsta si mai experimentat un animal al padurii. Din pacate, copywriterii nu s-au putut opri la timp si, dupa clipul in care Cornel si amicul lui uman fac un ciubuc ducand o basculanta de pietris la vila unui amic (probabil marmota de la Milka, care arata a genul care nu face nimic pe factura) si cel in care beau o bere ca sa sarbatoreasca succesul ciubucului lor ,a venit clipul in care omul il aduce pe Cornel acasa. Prietenul imaginar al sculer-matriterului
Nu stiu voua cum vi se pare, dar eu am sincer impresia ca ceva e in neregula cu faptul ca individul ala se duce la picnic cu Bambi-ul romanesc betiv si ciubucar, dupa care il invita acasa si pare luat ca din oala de sotia ce-i surprinde cantand un soi de balada. Sigur, o explicatie ar putea fi aceea ca doar el il vede pe cerbul Cornel, care e un fel de Jiminy Cricket pentru muncitori (in fond, daca sculer-matriterii sau soferii de basculanta ar avea un prieten imaginar, pe care sa-l foloseasca atunci cand beau singuri, e clar ca acel prieten ar arata mai degraba precum cerbul Cornel decat ca Patapievici). Oricum, daca in urmatorul clip Cornel nu apare urgent cu o cerboaica, eu o sa schimb urgent de fiecare data cand se da clipul.
Faptul ca astfel de reclama prind la publicul autohton si sunt atat de savurate de marea majoritate a barbatilor ar trebui sa ne dea serios de gandit. Asta este nivelul de educatie al barbatilor care ne inconjoara ... si unde mai pui ca masculii isi scuipa in san, isi dau ochii peste cap si rad cat ii tin rarunchii atunci cand vine vorba despre telenovelele, atat de populare in randul gospodinelor trecute de prima tinerete. Asta este deja o alta discutie. ...

despre ce vorbesc femeile!?!

Un studiu realizat de cercetatorii americani a confirmat un lucru pe care oricum il stiai demult: ca, atunci cand se intalnesc, femeile vorbesc in mod inevitabil intre ele despre cat s-au ingrasat. De la fizica cuantica tot la celulita ajungi. Nu e vorba despre ingrasarea barbatilor (toata lumea stie ca aia nu e grasime, ci sunt muschi, care se dezvolta cel mai bine de la bere) ci a doamnelor. Potrivit studiului, in peste 90% din cazuri ele vor aborda, indiferent ca discutia s-a pornit de la Andreea Marin sau de la fizica cuantica, si subiectul “cine a pus mai multe kilograme pe ea in ultima vreme si de ce”.Barbatii sunt mult mai putin interesati de acest subiect, deoarece in cazul lor nu exista o presiune sociala sa fie slabi, afirma autorii studiului. In schimb, femeile se elibereaza de aceasta presiune discutand despre ingrasare si asteptand ca partenerele de conversatie sa le confirme ca nu sunt grase, ci doar pufoase sau au un picut de celulita, dar trece cu crema.

Curele de slabire, semn de bogatie!!?!!!

In opinia cercetatorilor americani, acest fenomen este caracteristic tarilor bogate (inclusiv Romania – tari bogate= tari unde gustarea consta si in altceva decat o lacusta prajita), unde mancarea este in abundenta. Preocuparea pentru greutatea corporala si curele de slabire, spun savantii, ar fi un semn al bogatiei. In schimb, daca vrei sa nu-ti mai auzi consoarta plangandu-se prietenelor ca s-a ingrasat, muta-te in lumea a treia, unde sa fii gras e un semn de bunastare, asa ca iubita ta din Biafra se poate lauda la telefon: “Auzi, fata, azi am mai pus pe mine cinci kile, alea la serviciu or sa crape de invidie cand or sa vada ca se rupe scaunul cu mine”.

Studiul asta mai are o parte buna: le lamureste barbatilor o curiozitate din cauza careia nu pot dormi si anume "despre ce vorbesc femeile atunci cand se intalnesc!" Vedeti ma nu vorbim despre voi asa cum va place sa credeti. Avem subiecte mult mai importante de discutie ca, de exemplu, celulita sau ultimul lip stick lansat de l oreal.

nu mi se poate intampla tocmai mie

nu credem ca ceva groaznic ni se poate intampla pana cand nu ni se intampla. "Nu o sa mi se intample tocmai mie!", ma gandesc numai ca imi scapa ceva din vedere, ca tot trebuie sa i se intample cuiva si ca toti oamenii gandesc la fel ca mine... In conditiile astea cineva va fi sigur dezamagit, sa constate ca el este "alesul". Gandirea asta se aplica, insa, numai in cazul lucrurilor ingrozitoare, nenorocirillor! Atunci cand vine vorba despre realizari, castiguri nemeritate... altfel stau lucrurile. Toata lumea si le doreste, dar foarte putini le obtin. Cica chestiile in viata se intampla cand te astepti mai putin. Atunci cand ai o zi groaznica, in care crezi ca arati teribil sigur se va gasi cineva care sa iti zambeasca si sa iti spuna: "Arati minunat!" Atunci cand crezi ca lumea ta s-a sfarsit si ca numai ai pe nimeni de bine in jurul tau sigur un prieten vechi te va suna si te va intreba: "Pot sa te ajut cu ceva?" Toate astea se intampla atunci cand te astepti mai putin ... dar cum sa faci sa te astepti mai putin, cand noi ne petrecem intreaga viata sperand? Sperand ca maine va fi mai bine? Sperand ca cel de langa noi se va schimba in bine? Apropo de asta... Oamenii se schimba? NU!!! Nu se schimba, dar se pot preface al naibii de bine! Unii o fac atat de bine incat te fac sa crezi ca asa sunt ei de fapt. Si asta are insa o parte proasta: nimeni nu se poate preface si nu poate mintii la nesfarsit. Dezamagirea este cu atat mai mare cu cat omul de langa tine se preface mai mult si mai bine.

sâmbătă, 15 martie 2008

draga anonimule!!!

Chiar daca am inceput cu "draga", asta nu este o scrisoare de amor. Asta este un domeniu privat si de aceea aici eu fac regulile. In cazul asta draga domnule/doamna, care imi trimiti comentarii rautacioase, fara ca macar sa ai curajul sa te semnezi, sa nu te miri ca iti resping "punctele de vedere". Nu vad de ce as accepta un comentariu rautacios in conditiile in care nici macar nu este semnat... Cine este cel fara caracter in cazul nostru, cel "zero"? Eu ca imi semnez toate postarile sau tu ca arunci cu noroi si nici nu ai curaj sa spui cine esti? Ma critici ca imi permit sa dau sfaturi in conditiile in care am un tricou cu "mult argintiu", "luat din bazar"! Hahaha!!! Ce sa zic! Probabil nu ai in dulap nici macar un articol vestimentar de calitate, daca nu esti in stare sa deosebesti un tricou al unui brad celebru de unul luat din bazar. Cat de simplu este sa vorbesti din spatele anonimatului!!! Draga/dragul meu de "rautacisme" din astea m-am saturat pana peste cap... si apropo! Eu nu dau sfaturi! Imi expun doar punctele de vedere, fac recomandari pe care le poti ignora extrem simplu. Nu iti place ce gasesti aici, nu mai intri... Simplu, nu? Este o tara libera si poti decide singur/a, ma gandesc ca esti major/a si vaccinat/a, ce pagini accesezi. Imi e greu sa cred ca te-a obligat cineva sa stai in fata unui monitor si sa citesti ce scriu eu aici. Cat despre greseli, se mai strecoara prin texte dintr-un motiv foarte simplu, eu nu recitesc ce scriu! Cel mai des, sa scriu un text pentru blog nu imi ia mai mult de cinci minute... asa ca greselile sunt iminente. Deja ti-am acordat un spatiu mult mai amplu asa ca PA!!!... si inca ceva... data viitoare daca nu te semnezi nu te obosi sa mai lasi comentarii veninoase, ca nu apar ;) O seara placuta si tie!

vineri, 14 martie 2008

si de data asta raspunsul este tot: NU!!!!

daca iti repeti incontinuu un lucru, ajungi sa il crezi? dar daca mai mult de trei persoane (ca sa nu zic mai mult de zece) iti spun cu insistenta ceva? Ce faci? Ajungi sa crezi ca ai tu o problema? De ce nimeni nu iti observa realizarile, dar cand e vorba de ceva ce iti lipseste sigur observa toata lumea si insista cu asta? Sunt intrebari pe care pur si simplu nu le mai suport. Sunt replici care deja imi provoaca urticarie!!?! Simona, dar de ce? Sim, dar cum se poate!?! Bai, dar nu pot sa cred! Numai asta aud! Nimeni nu intelege ca sunt chestii despre care nu imi place sa vorbesc! Sunt aspecte care ma preocupa intr-o masura mult prea mica ca sa le dau importanta si ... uite ca se poate!!! Sincer m-am saturat sa aud aceeasi intrebare formulata in mii se feluri pusa de o mie de persoane pe zi!!! Mi-a ajuns pana peste cap! Raspunsul este de fiecare data acelasi... la fel si reactiile: Du-te mai! Hai mai, cum? sau Nu pot sa cred! Da ma, si data viitoare cand ma vei intreba raspunsul va fi tot.... NU!!! Asa ca ce rost mai are sa intrebi. Cand va fi sa fie, promit sa dau un comunicat de presa sa afle toata lumea... Intru in emisiune, la Deo pe tronson si fac public evenimentul sau fac o stire pe tema asta... ca sa nu spun ca poate fac si un direct mic :))) Asa ca pana atunci, hai sa vorbim despre lucruri cu adevarat importante! Ce zici? Se poate? Cer prea mult? Nu cred! Asa ca lasati-ma si pe mine sa traiesc... ok? Multumesc anticipat!

ce faci week-end-ul asta?


cand vad ca incep sa se mai miste lucrurile si in orasul asta mi se umple sufletul de bucurie. Nu este week-end fara sa se organizeze macar un eveniment intr-unul din cluburile "de fitza" din oras. In aceasta seara in club Tow vor veni sa pentru un show incendiar DJ TOM BOXER si ANCA PARGHEL pentru a te incanta cu Brasil si Zamorena. Tot in seara asta vei avea parte si de un spectacol Ballentine s. Maine seara petrecerea continua in club Two, invitati de onoare fiind Dj Rynno si Sylvia, cu al lor Feel. Ne vedem acolo? Nu uita inainte sau dupa sa dai o tura si prin Berlin unde vor veni sa puna muzica ATARI si D`Light. Cine stie poate iti place mai mult si nu mai pleci de acolo :)

cum sa scapi de dormitul pe pres


Ai probleme cu iubita/sotia/ibovnica? Mai bine nu raspunde, a fost oricum o intrebare retorica. O idee ar fi sa o duci la un film cu Sandra sau cu Keanu sau, si mai bine, cu amandoi. Sau ai putea sa-i cumperi ceva roz, pufos si placut mirositor. Sau, daca vrei sa scutesti aceste chinuri, ai putea citi o carte despre modul de utilizare al cuplului. Recomandarea pentru a-i inlocui pe Sandra si pe Pufulet cu o lectura placuta este “De ce el? De ce ea? Forta vindecatoare a cuplului”, cartea psiholoagelor Monique Fradot si Daniele Chines, aparuta la Elena Francisc Publishing. Sunt alegerile noastre in materie de parteneri de viata intru totul constiente? se intreaba autoarele (si nu, nu e o intrebare de genul “tu erai beat cand te-ai insurat?”).

lumea mea se imparte in doua: ai mei si... restul!

nu e treaba mea sa fac lumea mai buna! Nu e in caietul meu de sarcini sa ma implic, sa ma zbat, sa dau din coate pentru a indrepta nedreptatile facute de altii! Nu vreau sa fiu erou si cu atat mai putin, ma intereseaza sa obtin recunostiinta celorlalti! Stii ce! E mult mai simplu sa stau deoparte! Sa stau in canapeaua mea comoda de acasa, cu pioarele pe sus si sa privesc totul in calitate de spectator. De ce m-ar interesa pe mine problemele tale? De ce crezi ca mi-as sacrifica o ora, o zi sau o saptamana din viata pentru a face ceva in beneficiul tau? Tu ai face la fel pentru mine? Bineinteles ca nu! Sunt rea, inumana, lipsita de suflet, de compasiune sau de ce mai vrei tu sa spui! Stii cat ma intereseaza asta... zero! Sunt oameni de a caror bunastare ma intereseaza, si pentru care as fi in stare sa fac orice pentru ca sa ma asigur ca le este bine... si restul! Restul.... adica acei oameni care fie nu merita nimic, fie nu inseamna nimic pentru mine si a caror probleme ma lasa rece! Stii ce e ciudat... ca oamenii migreaza dintr-o tabara in alta! Daca astazi sunt dispusa sa iti ofert tot ce am numai pentru ca sa ma asigur ca iti este bine, este foarte posibil ca maine sa imi pici in dizgratie si sa nu ma mai intereseze nici macar daca mori! Este la fel de adevarat ca persoane care pana ieri nu insemnau nimic pentru mine, imi pot deveni foarte dragi! Asta e viata .... un continuu flux si reflux! In asta consta frumusetea ei... in diversitate si in neprevazut!

momentul adevarului

Uita-te in ochii mei si spune- mi ca esti fericit! Spune-mi ca, in fiecare seara, adormi linistit fara sa te gandesti nici macar o secunda la ce ar fi putut fi! Spune-mi ca viata ta este acum exact cum ai visat sa fie si ca nu ai regretat nicio secunda alegerea facuta! Poti sa te uiti in ochii mei si sa imi spui ca ai facut alegerea cea mai inspirata? Poti sa faci asta? Haha! Hai minte-ma frumos! Minte-ma cum ai mai facut-o de o mie de ori! Daca tu minti, ochii tai nu pot face asta! Daca tu minti nu inseamna ca eu te voi si crede! Din fericire, gesturi tale spun mai mult decat ar face-o o mie de cuvinte. Din pacate fata aia, pe care o ai de fiecare data cand vorbesti cu mine te tradeaza. Nu stii ce satisfactie am cand te vad asa. :) Stiu ca razbunarea este arma prostului, dar... ce sa fac si eu... Este asa de dulce! Incat nu pot sa ma abtin! Stiu ca vei citi ce scriu aici, tocmai si faptul ca imi citesti blogul imi raspunde la o multime de intrebari. Stiu ca imi urmaresti directurile, stirile si ca am pus mana pe telefon sa ma suni de o mie de ori dar ai renuntat. Am sursele mele draga! Iti si vad privirea aia pirduta, gandindu-te, in timp ce citesti, daca tu esti cel despre care vorbesc aici. Da dragul meu, despre tine vorbesc! Stii asta! Te ragasesti in fiecare cuvant, dar speri ca totul sa fie o coincidenta. Nu ai fi crezut ca am curaj sa iti spun toate astea. Daca ti le-as fi spun in fata nu ar fi avut acelasi efect. Ti-as fi dat posibilitatea sa te aperi, sa ma contrazici. Sa minti incontinaure ca ti-e bine. Ei bine! Acum nu iti dau! Esti prea mandru sa recunosti ca ai gresit! Nu iti poti calca pe inima, mmmm! E prea mult! Tu ala care ai o parere al naibi de buna despre tine! Tu ala la care stau fetele la coada... Daca spui ca acum esti fericit de ce te intereseaza cum mai este viata mea... si daca te intereseaza de ce nu ai curaj sa ma intrebi personal? Esti mandru, ai? Mult prea mandru pentru asta! Ei, uite sa nu spui ca sunt rea, am sa iti satisfac curiozitatea. Afla ca ma descurc bine. Afla ca sunt mai bine ca niciodata si ca nu stau cu mana pe telefon asteptand sa ma suni. Afla ca te-am vazut in acea seara in minunatul bar, afla ce ti-am vazut si minunatul zambet fortat, afla ca ti-am vazut si mandra care mai avea putin si te sufoca. Afla ca ti-am vazut si "fericirea" din ochi. De ce nu te-am salutat! Pentru ca nu am simtit sa fac asta! Stii ceva, baby? Sunt madra de tine! Ai ceea ce meriti! Hahahaha! Esti exact asa cum imi spuneai ca urasti cel mai tare. Un om al naibi de nefericit dar care se preface, al naibii, de bine! Ce mi-am spune acum, ca nu prea mai e cale de intoarcere? Ca totul a decurs mult prea repede... ca te-ai trezit implicat pana peste cap intr-un "joc" in care te-ai bagat din curiozitate, sau din prostie! Acum ce reuseste sa te determine sa nu fugi, asa cum ai facut de o mie de ori inainte? Esti las!!! Bravo dragul meu, sa te vad cum ai sa traiesti cu asta! Ce sa iti zic... te obisnuiesti mai greu cand nu iti e tocmai bine, dar te obisnuiesti pana la urma!!! Rabdare! Eu nu mai sunt dispusa sa fiu alturi de tine de mult... ;) Descurca-te singur ca nu eu te-am bagat in asta :)

marți, 11 martie 2008

pentru cea mai speciala persoana din viata mea

o privesc pe mama si imi dau seama ca o admir in fiecare zi mai mult si mai mult. Este o femeie puternica, un model pentru mine! Este exact asa cum mi-as dori sa ajung si eu intr-o zi. Sunt constienta de faptul ca ceea ce sunt astazi ii datorez in mare parte ei. Este persoana pe care o iubesc cel mai mult pe lumea asta. Este omul care stiu ca este tot timpul sincer, care se bucura din suflet alaturi de mine pentru fiecare lucru pe care il realizez si care plange alaturi de mine cand sunt trista. Iti multumes mami pentru tot ce faci, il multumesc ca existi, il multumesc pentru tot ce m-am invatat. Iti voi fi vesnic recunoscatoare pentru faptul ca esti langa mine in fiecare clipa macar cu gandul! Esti un om minunat, fara de care nu as mai fi astazi ceea ce sunt. Iti multumesc pentru modul in care m-ai educat, pentru ca m-ai invata sa fiu om. Mi-ai spus de o mie de ori ca seman cu tine, pentru ca nu ma multumesc cu putin, pentru ca vreau tot timpul sa ajung si mai sus si pentru ca lupt pentru asta... Imi doresc din tot sufletul sa seman cu tine, sa ajung intr-o buna zi, sa privesc in urma, si sa vad ca am realizat la fel de multe lucruri ca si tine. Stiu ca esti mandra de mine, imi spui asta in fiecare zi iar eu nu imi doresc decat sa te fac si mai mandra... imi spui ca tot ce faci, faci ca sa ne fie noua bine. Stiu asta mami si mai stiu ca niciodata nu voi reusi sa iti multumesc pentru toate sacrificiile pe care le-ai facut pentru noi. Este mama pe care orice copil din lumea asta si-ar dori-o, si imi dau seama cat de norocoasa sunt ca te am. Iti multumesc din suflet ca existi, ca imi faci viata mai frumoasa si mai usoara, pentru ca preiei o mare parte dintre lucrurile pe care in mod normal ar trebui sa le fac eu, pentru ca sa imi fie mai usor. Iti multumesc pentru ca niciodata nu mi-ai refuzat nimic si pentru ca am avut parte de o copilarie si o adolescenta minunata. Promit ca voi face tot posibilul sa nu te dezamagesc... Te iubesc mami! Datorita tie, cred ca zanele bune exista.

luni, 10 martie 2008

principala mea obsesie!!!

am zile in care as cumpara orice... in care banii imi aluneca, pur si simplu, printre degete! Cumpar lucruri de care nu am nevoie sau produse de care mai am deja... asa se explica de ce am ajuns sa detin colectii impresionante de mascara (principala mea obsesie), de parfumuri, de un anumit tip de haine, de pantofi, etc. Cand sunt suparata sau nu ma simt eu tocmai ok... fac sigur doua lucruri. Ma duc la shopping si fac furori... sau sun pe cine nu trebuie!! Decat sa ajung sa fac ceva ce, cu siguranta, voi regreta aleg sa o ard bizar prin magazine.. si asa ma trezesc din nou cu cinspe pungi dupa mine, cu o gramada de lucruri inutile achizitionate... si astfel imi creez o noua drama: ca mi-am facut gaura in buget!!! Ce te poate determina sa dai si doua milioane pe un ruj? Nu exista o explicatie plauzibila pentru asta! Ei bine, dar, femeile pot! Pot sa risipeasca banii intr-un mod si mai ingrozitor!! Dar stii ce... satisfactia este mai mare atunci cand iti spargi banii tai nu pe ai altora, si mai ales cand chiar ai ce spargeste...Ultima data cand am avut o astfel de pornire, mi-am dus sa imi cumpar farduri "de toate culorile pamantului". Mare noroc a avut cardul meu ca nu am gasit chiar toate culorile pe care le-as fi vrut!!! Cine stie data viitoare pe ce mi se va pune pata? Sper ca nu pe dulciuri :)

si pana la urma...

cine mai crede in dragoste la prima vedere? Exista asa ceva? Poti sa iubesti pe cineva si sa nu ii spui niciodata asta? Poate un om sa iti lumineze ziua numai daca il zaresti pentru o secunda? Poate un om sa puna stapanire pe gandurile tale fara sa stii prea multe despre el? Poti iubi de mai multe ori in viata cu aceeasi intensitate? Sau de fiecare data iubesti altfel? Ce faci daca cel pe care il iubesti nu iti impartaseste sentimentele? Renunti? Fiecare dintre cei care vor citi aceste intrebari, cu siguranta, va raspunde altfel. E normal sa fie asa... Fiecare are vizinea lui asupra unei relatii... Fiecare simte altfel... traieste altfel! Poti sa ajungi sa iubesti un om mai mult decat te iubesti pe tine... sau frazele de genu "cum pot sa respir fara tine" sau "nu am invatat sa traiesc fara tine" sunt doar niste exagerari siropoase, in care nu mai crede nimeni! Stii ce cred eu? Asa ca sa stric momentul poetic... Ca obisnuita este de o mie de ori mai puternica decat dragostea si ca, de fapt, ea provoaca suferinta in urma unui esec pe plan sentimental. Un soi de egoism dus la extrem. Te-ai obisnuit cu un om... te-ai obisnuit sa faci un anumit lucru inr-un anumit moment, ca de exemplu sa mergeti sa va plimbati duminica dupa amiaza, te-ai obisnuit ca este acolo, ca tu esti centrul universului lui, ca daca vrei ceva, tu ai prioritate si nu te poate refuza, ca deh esti iubitul\a. Poti spune ca esti si tu in randul lumii si ai cu cine sa vii insotit la petrecerea aia plictisitoare organizata de colegii de la munca. Si... ce se intampla? Dintr-o data te simti tradat si lasat de izbeliste!! Si prima inrebare care iti vine in minte este: "Eu ce fac acum?"Simplu!!! Ce ai facut si inainte sa il cunosti pe el\ea... ca doar nu te-ai nascut in relatia aia! Dar nu!!! Pana nu ne plangem noi de mila, cateva saptamani! Pana nu exageram! Pana nu ne plafonam! Pana nu ne faci mii de procese de constiinta, incercand sa gasim un vinovat si sa decoperim cu ce am gresit, nu ne simtim bine! Nu putem pune punct asa, pur si simplu. Nu puteam sterge cu buretele, ca ne-am obisnuit intr-un fel... si e greu sa o luam de la capat! In plus, cu ce tupeu sa iti suni prietenii, pe care i-ai neglijat din cauza distinsului\distinsei, atata amar de vreme si sa le spui ca ai fost parasit!!! Nu iti poti calca in felul asta pe inima! Ai si tu mandria ta! Totul pana acolo... si iar se naste o tragedie! Vedeti ma! Noi ne complicam viata! Din egoism si din mandrie! Totul este atat de simplu, in fapt... si pana la urma cum e: "Exista dragoste la prima vedere!" si cand il gasesti pe el\ea... the one!! stii asta???? Poate ma lamureste si pe mine cineva :)

cineva acolo sus ma iubeste

Ma conving de asta in fiecare zi: cineva acolo sus ma iubeste! Sunt o persoana norocoasa! De multe ori ma gandesc ca ma mai mult decat merit! De fiecare data cand am impresia ca lumea mea s-a sfarsit apare o raza de lumin, se intrevede o speranta! Sunt privilegiata! Sunt un om care obtine multe lucruri foarte usor, fara sa face ceva pentru a merita tot ce i se intampla minunat! Ce fac eu... imi doresc! Nu spun cu voce tare, dar cineva, acolo sus stie. Nu imi da atunci cand vreau, ci atunci cand am mai mare nevoie! Ma ia prin surprindere si astfel bucuria mea este mult mai mare! Se spune ca nimanui nu i se da mai mult decat poate sa duca... asta e drept! Oare cine hotaraste cine merita si cine nu! Este cineva acolo sus cu un catastif in care consemneaza toate greselile pe care le comitem si in functie de asta stabileste cine merita mai mult? Exista dreptate pe lumea asta? De multe ori cred ca nu! Le poti avea pe toate? Depinde ce inseamna tot pentru tine! Depinde la ce se rezuma lumea ta si la ce aspiratii ai. Cu cat esti mai limitat cu atat esti si mai simplu de multumit si, implicit, esti mai fericit? Nu intotdeauna! Este un dar sa stii sa faci "o sarbatoare din orice". Iti trebuie o curatenie sufleteasca pentru asta! Sunt uimita sa vad cum unii oameni pot fi fericiti fara sa aiba prea mult! Cad pe ganduri de fiecare data cand vad cum cineva in jurul meu se bucura din lucruri marunte! Rar mi se intampla... dar, jur, ca nimic nu este mai minunat! Cand te-ai bucurat ultima data, ca un copil, intr-o dimineata in care ai deschis fereastra si ai vazut ca soarele straluceste? De cand nu ti s-a mai umplut sufletul de bucurie cand ai vazut un zambet pe fata unui om drag? In asta costa frumusetea vietii? In lucrurile mici? Cand voi invata si eu sa ma bucur de ele? Cand voi invata ca nu este sfarsitul lumii daca ceva nu a iesit asa cum am vrut eu? Se spune ca orice sut in fund este un pas inainte... asa o fi! Ce m-a invatat pe mine viata: sa incasez loviturile cu fruntea sus si sa ma gandesc ca "cineva acolo sus ma iubeste". Daca nu a fost sa fie, sigur s-a intamplat asa pentru ca mi se pregateste ceva mai bun! Cheia succesului sta in gandirea optimista. asa ca fruntea sus, zambeste ca ...cine stie? Maine poate fi mai rau :)

tae bo

Am facut-o si pe asta!! Eu aia care nu imi dau fundul jos din masina, care nu a mai mers pe jos mai mult de cateva sute de metri, de mult.... (de cand cu zapada aia mare, de nu am putut sa scot masina din parcare vreo saptamana), am facut tae bo. Am reusit ceea ce imi doream: sa ma extenuez. Am ajuns la performanta de a simti o durere in tot corpul... Stiu ca suna aiurea, dar mi-a placut maxim. Bai este o senzatie foarte tare... toti muschii sunt incordati, iti tremura tot corpul... dar te simti atat de bine! E o senzatie pe care nu o poti descrie dar pe care merita sa o traiesti. Desi nu as fi crezut pana anul trecut, cand am descoperit aerobicul, imi place sa fac sport! Eu care in toti anii de liceu m-am dat peste cap sa fac rost de scutiri al sport... am ajuns sa spun asta. Facand sport adrenalina ajunge undeva sus, iar cand ies de la sala am impresia ca toata lumea este a mea desi sunt obosita moarta... In plus, mai am un motiv foarte bun sa ma muncesc putin: vine vara! Pantaloni scurti, fuste, plaja... Mmmmm!!! ce bine suna! Revenind la tae bo... Este ceva diferit de tot ce am facut noi pana acum! Am ajuns la un stadiul la aerobic, sunt capabila sa tin un ritm, am invatat cea mai mare parte din exercitii si nu am nevoie de pauze prea multe... Dar cand vine vorba de tae bo..... Bai e altceva! Mult mai complex, mult mai greu! Este ceva nou... iar mie imi place noul! Deci ma declar fan... Acum ce pot sa imi mai doresc? Sa depasesc stadiul de novice si la tae bo! Si sa fiu in stare sa ma tin dreapta pe picioare dupa ce fac jumatate de ora!!! Tae bo este un sport care se bazeaza pe miscari complexe si pe miscari bruste. Majoritatea exercitiilor simuleaza lovituri... daca ar fi cineva in fata mea l-am umple de sange :))). Este si un mod foarte eficient de a te descarca de energiile negative!

duminică, 9 martie 2008

Hurry up!


ce ma poate scoate din sarite mai tare decat un om care se misca cu incetinitorul? Nimic! oamenii aia care au trei viteze: incet, foarte incep si pe loc. Mor, mi se urca tensiunea, explodez. Cand eu vreau sa fac totul repede! Cand eu imi doresc sa folosesc fiecare secunda in mod eficient nu suport sa imi stea in cale un... "melc". Am si eu zile in care nu am chef... in care ma conving greu sa incep ceva, dar daca am inceput totul merge snur. Ma enerveaza sa fac in 3 ore in lucru pe care il pot termina in maximum 10 minute! Pentru ce ma? Daca tot faci o chestie de ce sa nu o faci repede si bine! De ce sa tragi de timp la nesfarsit cand faci asta pe timpul tau si pe energia ta! De asta ma enerveaza ca sa depinde de cineva, sa fiu conditionata de munca unei alte persoane! Din pacate, nu pot sa fac totul singura! In cazul meu nu se aplica zicala aia: "Graba strica treaba" ci mai degraba "Timpul trece in defavoarea ta!". Suntem in secolul vitezei este penibil sa ne mai cramponam de detalii si sa lasam viata sa treaca pe langa noi. Nimic si nimeni nu este de neinlocuit si pentru orice exista o rezolvare! Daca astepti la nesfarsit este foarte probabil sa treaca norocul pe langa tine. Asta este valabila si in cazul persoanelor... daca pierzi timpul cu un individ s-ar putea sa ratezi oameni cu adevarat interesanti!

I love DKNY!!!!




Pentru sezonul cald, celebrul brand DKNY propune tinute simpliste, ale caror taieturi atrag barbatii cu un simt acut al modei.Fara exgaerari si extravagante inutile, colectia DKNY a fost apreciata atat de femei cat si de barbati. In ceea ce priveste paleta cromatica, nuantele vedeta ale acestui sezon raman albul, griul perlat, negrul si nuantele calde de maro.Pentru tinute office, propunerile se incadreaza in stilul clasic-elegant, fara schimbari majore. Tinutele sport insa sunt ingenios acesorizate cu curele in nuante tari de rosu si corai, o culoare care va fi un must-have acest sezon. Apropo se poarta incontinuare barbatii frumosi pe podium...;)

viata de melc







Daca ai bani in Romania si iti permiti sa platesti un designer sa-ti faca o casa unicat, ai toate sansele sa concurezi in final cu palatele romilor.
In Mexic, unicat inseamna UNICAT! O familie cu doi copii a vrut sa-si construiasca o noua casa cu etaj si mansarda. Satui de cele obisnuite au apelat la arhitectul Javier Senosiain, cunoscut pentru gusturile sale iesite din tiparele normalului si asta pentru ca practica arhitectura organica.
Arhitectura in armonie cu natura
Arhitectura organica presupune construirea unor cladiri care se integreaza in natura fara sa faca o nota discordanta cu aceasta. Materialele folosite sunt alese in asa fel incat sa imite anumite elemente din natura astfel ca, de cele mai multe ori, constructia devine o adevarata piesa de arta.
Casa cochilie
Javier Senosiain a facut de aceasta data o casa sub forma de cochilie. In interior s-au plantat copaci, flori, s-a pus gazon si piatra cubica astfel ca holul pare o alee dintr-un parc.
Dormitorul, daca faci abstractie de dulapuri si de cuvertura de pe pat, pare sa fie o scorbura, iar baia pare un acvariu pentru pesti.

tipic pentru barbati


Zece scuze anti-ziua femeii!!!


10. Draga, stii, nu ti-am spus pana acum, dar sunt membru al unei secte budiste care nu crede in bunurile si recompensele materiale!

9. Am fost rapit de filiera romaneasca a Al Qaeda si dus la sediul lor, unde mi s-a spalat creierul si mi s-a spus ca femeia nu este om, deci nu are sens sa cumpar cadouri. Mai mult, as vrea ca de azi sa porti burkha!

8. M-am intalnit cu mama ta, care m-a asigurat ca nu sunt bun de nimic si ca orice as face nu voi reusi sa te multumesc. Asa ca hai sa mergem undeva dragut impreuna! (undeva dragut fiind un meci al Stelei: aer liber, iarba verde, cer senin – ingredientele unei intalniri romantice perfecte!)

7. Din cauza summit-ului mondial pe teme de securitate, am fost oprit de jandarmi si mi s-au confiscat cadourile, pe post de colete suspecte.

6. Am fost prins de politie fara acte la mine si, cum stii ca nu ma imbrac prea respectabil, am fost confundat cu un infractor notoriu si tinut in arest pana acum 20 de minute.

5. Mi-am dat seama ca haosul pandeste lumea si ca oricata ordine as crea eu dandu-ti tie un cadou, el va deveni tot haos. Mi-am petrecut intreaga saptamana trecuta punand asta in termeni matematici.

4. M-am intalnit cu Joe Black si nu imi mai amintesc ce vroiam sa fac inainte de intalnire. Parca era ceva cu niste cadouri...

3. Am fost sechestrat si batut de un grup de feministe soft.

2. Am ajuns la concluzia ca luna martie promoveaza inegalitatile intre sexe, iar eu sunt feminist, asa ca iti dau voie sa iti iei singura cadou.

1. Sunt anarhist si m-am gandit ca, daca regulile tot nu au sens, n-am de ce sa le respect. Asa ca, draga mea, daca vrei un partener care crede in cadouri, intalneste-te cu un conservator!Tu ce scuza beton ai scoate la inaintare ca sa-ti protejezi soldul cardului (si spinarea) in luna martie?

Un 8 martie in stilul meu





























De opt martie, pentru cateva ore, am avut impresia ca traiesc intr-o lume a femeilor. Nu stiu unde se ascunsesera barbatii, dar, prin baruri, prin magazine, prin cluburi erau numai tipe. Pe ici, pe colo catre un speriat, pe langa casele de marcat, cu cate o mutra de caine prigonit... asteptand sa plateasca ce cumpara "iubita". Pentru mine, desi nu inseamna mare lucru, 8 martie din acest an, a fost o zi foarte speciala, pe care am petrecut-o intr-un mod foarte placut. O zi in care am avut in jur numai oameni dragi, in compania carora m-am simtit minunat. Daca am inceput ziua strangand-o in brate pe cea mai buna si mai frumoasa mamica din lume, pe care o iubesc mai mult decat orice pe lumea asta, seara am incheiat-o intr-un mod mai putin poetic... intr-un club alaturi de prietenele mele iubite. Doamne, deci lumea asta este plina de femei nebune!! Ce te poate determina pe tine, o tipa cu capul pe umeri, sa tragi de un barbat epilat si dat cu ulei, care se dezbraca pentru bani, de dragul show-ului in urletele unei gramezi de femei isterizate... OMG!!! priveam si nu imi venea sa cred cate femei disperate ma inconjurau. In conditiile asta nu puteam decat sa ma amuz, copios... Noroc ca momentul a fost scurt, ca altfel as fi dat-o din haz, in dezgust... Asta a fost sfarsitul unei perioada pline de flori... Doamne cate flori am primit... De ce imi dau oamenii flori? De ce fac asta!!! Cand primesc astfel de cadouri mi se citeste pe fata "incantarea", si atat de fericita sunt incat, de obicei, uit florile pe unde le-am primit!!! Foarte urat din partea mea!!! Groaznic!!! De maine, viata reintra in monoton. Barbatii vor uita cat de "speciale" sunt femeile din viata lor. Vor uita sa le aduca flori si cadouri, pana anul viitor de opt martie, sa le aminteasca cat de frumoase sunt si sa le multumeasca ca exista si ca le fac viata mai frumoasa... Ajunge de cata bunavointa au dat dovada ca le-au lasat singure in club "sa isi faca de cap" in preajma unor barbati dezbracati. Ne intoarcem la nebunia cotidiana... la problemele noastre!!! Acum nu ne mai ramane de facut decat sa asteptam vara...