duminică, 23 martie 2008

inca odata multumesc...


de ce oamenii au prostul obicei sa ii compare pe unii cu altii? De ce spunem ca X este mai frumos, mai destept, ma devreme acasa sau mai egoist decat Y, in conditiile in care, in lume, mai sunt inca cateva milioane de persoane si mai minunate. De ce ne fixam un etalon, in functie de care ii catalogam pe oameni. De ce spunem: mi-ar placea sa fii asa, cand farmecul unei persoane sta tocmai in micile lui stangacii si defecte. Traim in diversitate si tocmai din cauza asta nu ne plictism. Cum ar fi daca toti oamenii ar semna intre ei. Daca toti ar fi frumosi, destepti, devreme acasa... Cum ar fi daca am trai intr-o lume perfecta, daca nu am avea ce sa ii reprosam iubitului/ei? Cat de plictisitor ar fi ca toata lumea sa faca totul ca la carte? Suntem diferiti si asta este minunat. Pe unii oameni nu ii suportam, pe altii ii iubit iar pe restul ii toleram. Invatam sa ne inconjuram doar de persoane de calitate, dar cateodata acordam credit unor oameni care nu merita si suntem dezamagiti. De cate ori am fost dezamagita? Mmmmm... Nici nu imi mai amintesc pentru ca in timp am invatat sa trec foarte repede peste asta. Am invatat ca cei care merita lacrimile mele nu ma vor face sa plang niciodata si ca cei care imi sunt cu adevarat prieteni imi sunt aproape in orice situatie... se bucura impreuna cu mine, plang cu mine si ma aduc cu picioarele pe pamanat atunci cand este cazul. Oana mi-ai zis astazi un lucru minunat. Mi-ai zis: "Daca tu esti nebuna, da-mi mie vestea cea buna sa ma bucur eu!" Iti multumesc iubita mea... habar nu ai cat a insemnat asta pentru mine. Desi nu ti-am zis nimic... tu stii cat de mult de ubesc si pe zi ce trece imi dovedesti ca meriti asta din plin.

Un comentariu:

Anonim spunea...

Aproape m ai facut sa plang...si eu te iubesc mult!esti o persoana f speciala din viata mea si sper asa sa ramana toata viata.Kiss u