miercuri, 29 aprilie 2009

In ce tara traim!





Fara comentarii! Acum sunt sigura ca anumite adevarul nu se pot pune decat asa.... direct! Salut si eu campanie anti-mitocanie!

marți, 28 aprilie 2009

timp pentru lucruri normale

ma simt.... ciudat! Azi am avut sentimentul ala pe care il ai cand te intorci dupa un timp indelungat intr-un loc care iti pare foarte familial. Azi am avut timp sa remarc lucruri normale, pe care le ignoram cu buna stiinta. Azi am avut timp sa ma comport ca un copil.... am avut timp sa rad in hotote (fata motiv), am avut timp sa stau, fara sa ma uit la ceas, cu oamenii la care tin. Azi am avut timp sa ma uit in oglinda si sa zambesc gandindu-ma ca ma dau pe buze cu rujul "pentru buna dispozitie", am avut timp sa ascult, la maxim, si sa fredonez melodia mea preferata! Azi mi-am facut timp sa privesc oameni necunoscuti si chiar sa le zambesc.... Tot azi a fost ziua in care nu mi-a pasat de ce cred unii si altii si am facut tot ce am simtit.... Azi m-am simtit libera.... un om liber, intr-o tara libera! Azi am simtit ca traiesc in stilul meu.... ca redevin eu. Azi am revenit la sentimente bune in ceea ce ma priveste... m-am impacat cu egoul meu. Azi am avut o zi buna.... stiu ca este doar o zi, dar ma bucur ca nu am irosit-o. Azi am fost eu.... azi ma iubesc!

luni, 27 aprilie 2009

de-ale mele

In viata este important sa treci cu usurinta peste esecuri si sa te bucuri cat mai putin zgomotos de succes. La fel de important este sa nu cauti responsabili pentru nereusitele tale si sa nu arunci vina pe cine iti este mai la indemana. Viata asta nu este un buchet de flori, una mai frumoasa ca alta, si nici vreun eveniment monden la care toata lumea zambeste. Nimic nu te poate lovi mai crunt ca viata.... Din pacate, cu cat ne dam seama mai tarziu de asta cu atat suntem mai nefericiti... Ne nastem crezand ca viata e ca in basme... dar in timp invatam ca singurele personaje reale din povesti sunt cele negative. Sigur ca te gandesti ca iar am luat-o pe carari pline de pesimism si iar nu voi mai raspunde la telefon cand ma vei suna... ei bine nu! Si stii de ce? Pentru ca esecurile se tem de cei care le infrunta cu nepasare.... A trecut si asta! Sunt mai puternica pentru ce va veni.... In felul ei mizerabil viata e frumoasa si merita traita, pana la capat cu capul sus si intr-o nota optimista, desi de multe ori e greu, spre imposibil. Stii ca la capitolul optimist... sunt un fel de lup moralist si mai stii ca "cugetarile mele despre viata" te-au facut de multe ori sa razi cand nu prea iti venea. Ei bine de data asta... viata a reusit doar sa ma amuze, iar esecul asta nu a reusit prea multe... este un esec esuat!

vineri, 24 aprilie 2009

just say PA-MA-TUFFFFF!

am descoperit ca sunt cateva cuvinte in limba asta a noastra care ma amuza intr-un mare hal. Printre asocierile cu consoane si vocale care reusesc sa ma faca sa rad zgomotos este "Pamatufffff"... zi si tu daca nu suna intr-un fel "Pa-ma-tuf" ti se umple gura cand spui. Din cauza acestui cuvant nevinovat am facut o criza de ras in parcarea mall-ului, locul in care nimeni nu isi doreste sa se faca de ras, pentru ca e frecventat de tot orasul.

PĂMĂTÚF, pămătufuri, s.n. Mănunchi făcut din fire de păr, din pene, din fâşii de pânză etc. prinse de un mâner şi având diferite întrebuinţări. – Din sl. *pometuhŭ.
Sursa: DEX '98 | Trimisă de valeriu, 3 Feb 2004 | Greşeală de tipar

PĂMĂTÚF s. 1. poanson, (reg.) pomoci. (~ pentru săpunit faţa, la bărbierit.) 2. (BIS.) mătăuz, sfeştoc. (~ pentru aghesmuit.) (sa nu mai vorbim despre modul in care suna sinonimele lui - vorba aia cine se aseamana se aduna)
Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco, 4 Aug 2004 | Greşeală de tipar
In imaginatia mea bolnava pamatuful este o chestie inerta, pufoasa, alba si al naibii de simpatica.... asa ca daca vrei sa ma binedispui, e simplu. Just say "pamatuf".
Din acelasi ciclu face parte si "pradadito".
PRĂPĂDÍT, -Ă, prăpădiţi, -te, adj. (Despre obiecte, clădiri, bunuri etc.) Care se află într-o stare mizerabilă, care este stricat, deteriorat, dărâmat, sărăcăcios; (despre fiinţe) cu forţele fizice (sau morale) epuizate; vlăguit, extenuat, sfârşit. ♦ (Substantivat) Om sărac, sărman; om nenorocit, amărât; p. ext. om chinuit, nefericit, obidit. – V. prăpădi.
Sursa: DEX '98 |
Desi in esenta, cand spui prapadit nu e nimic de ras.... eu am o mare problema cu cuvantul asta... e funny!

V-am spus toate chestiile astea in sprijinul convingerii mele ca "fiecare om are o problema... unii mai mici, altii mai mare".... ei bine, eu am mai multe! :D

joi, 23 aprilie 2009

Am aflat ca nu traiesc degeaba!

azi orbecaiam pe internet, cum rar imi permite timpul sa o fac, si mi-au picat ochii pe un termen care, in prima faza, m-a facut sa rad: blogger sau, mai complex, comunitatea bloggerilor. Asa am aflat si eu ca nu traiesc degeaba pe lumea asta, ca nu sunt de capul mei si ca fac parte, cu sau fara voia mea, dintr-o comunitate virtuala. Fac si eu parte dintre cei cateva mii de oameni din lumea asta care au simtit nevoia sa isi rezerve un coltisor virtual pe care sa debiteze lucruri mai mult sau mai putin interesante. Sunt si eu unul dintre miile de minti (i)luminate care cred (mai bine spus spera) ca au ceva de spus in lumea asta.... fac parte dintre cei putin egoisti care nu isi tin parerile doar pentru ei. Fac si eu, Simona Popa, parte din comunitatea celor care, cateodata, isi deschid sufletul in fata unor necunoscuti. Pot spune ca blogul asta este ca o casa deschisa tuturor celor care au nervi si chef sa o viziteze. Nici nu imi mai amintesc ce si de ce am scris prima data pe blogul asta, stiu doar ca a trecut mult timp de atunci. A trecum mai bine de un an... sa tot fie un an si jumatate, in care am scris de toate aici. A trecut timpul iar parerile si remarcile nu au intarziat sa apara. Este destul de surprinzator ca majoritatea celor care mi-au spus ceva despre blog.... a fost de bine! Va multumesc oricum ar fi.... pentru mine faptul ca citeste cineva ceea ce scriu aici e mare lucru. Sunt si eu un blogger si asta e tot ce conteaza....

sâmbătă, 18 aprilie 2009

de la o extrema la alta!

Doamneeeeeee ce dor imi era! Azi am facut ceea ce am blamat atata timp... ceea ce consideram ca este lipsit de esenta, superficial. Astazi mi-am permis sa pierd vremea, si am facut-o de asa natura incat as putea fi invidiata de orice pierzator de vreme brevetat, care sta pe banii parintilor de cand se stie. Azi am fost un parazit, nu am facut nimic benefic pentru mine sau pentru societate. Am luat la rand toate barurile din oras, mi-am spart banii si ... cam atat! Stii ce am constatat cu maxima surprindere? Ca sa fii un pierde vara e al dracu de obositor!?! M-am ales cu doua bucati "picioare umflate" de la tocuri (ca, de, tre sa fiu o doamna si cand pierd vremea, nu?), una bucata durere de spate si una bucata gaura in buget. In rest totul minunat... Am simtit ca am facut degeaba umbra pamantului, dar sunt bine! ce sa zic? Mai vreau. De viata parazitara nu am auzit sa moara nimeni, asa ca nu am eu nenorocul sa fiu prima. Toata ca toata, numa' sa nu ajunga sa imi placa viata ca s-a "termenat"!

PS. Paste fericit dracii mei! Si vedem cine a fost cuminte, de primeste mai multe cadouri de la iepuras!

joi, 16 aprilie 2009

tradare, dezamagire.... dispret!


cat dor nicurile!?! cum sfasie incertitudinea! Cum goleste sufletul tradarea? La fel cum dezamagirea iti taie respiratia. Sunt niste sentimente atat de puternice pe care le traiesc la intensitate maxima... Toate lucrurile astea reusesc sa scoata ce e mai rau din mine... reusesc sa ma faca sa reactionez irational, cum nu as face-o in alta ipostaza. Dezamagirea se plateste doar cu rautatea, tradarea, doar cu tradare... niciun rau nu ramane nerasplatit. Nu sunt eu aia care sa intoarca si celalalt obraz... am lipsit la lectia asta de umanitate. Cateodata imi zic ca sunt un om rau.. si poate ca asa este. Chiar si asa, sunt sigura, ca nu i-am intrecut pe multi. Stii ce e mai groaznic? sa fii un om rau dar sa iti ascunzi foarte bine "calitatile". Eu nu am o fata prea prietenoasa... asa ca stii de la ce sa te astepti in momentul in care ai comis-o, dar ce te faci cu cei care isi tin gherele bine ascunse in manusi de catifea? Doamne cat urasc prefacatoria.... cat urasc sa recunosc ca ma mai insel cateodata....

vineri, 10 aprilie 2009

MIA CULPA!

De la un timp am observat ca urasc sa socializez... doar asa de dragul de a socializa, de parca avem prea mult timp la dispozitie si nu avem ce face cu el. Spun asta pentru ca, probabil, nu putini au fost cei care, in ultimele zile, au incercat sa fie simpatici cu mine (sa ma intrebe de sanatate - n.r.) si s-au lovit de o reactie urata (recunosc)! Stiu ca nu e corect... stiu ca asa ceva nu se face... Imi pun singura cenusa in cap dar... ce sa fac si eu? Am uitat sa imi iau pastilele de amabilitate si cine ma cunoaste stie ca asta e grav. Am devenit, pentru o perioada de timp scurta (sper), Simona aia nesuferita din trecut, pe care am facut eforturi sa o reneg. Stiu ca in ritmul asta risc sa nu mai primesc nici macar un telefon de curtuazie, dar imi asum riscurile. Am o perioada proasta... in care sincer, nu prea ma inteleg nici macar cu mine. Nu stiu daca intereseaza pe cineva, dar.... trece! Promit sa redevin simpatica... pana atunci urmariti indicatoarele pe care scrie cu litere de o schioapa : "O C O L I T I!!!!". Multumesc anticipat pentru intelegere!

PS: Imi cer scuze maria pentru ca iti inchid telefoanele in nas... si apoi nu am nici macar bunul simt sa imi cer scuze (desi imi atragi atentia intr-un mod foarte "subtil".
PS2: Imi cer scuze celor carora nu le-am raspuns la telefon sau pe care nu i-am sunat desi am promis asta(dar pe bune ca asa e mai bine)... altfel riscam sa fie ultima daca cand ati fi vorbit cu mine!

Da stiu, viata e frumoasa.... cand o sa mai fie 10 aprilie 2009... bla bla! Ma tratez!!!! am ales sa fug de lume... dar sunt constienta ca tot eu o voi cautat!

miercuri, 8 aprilie 2009



probabil ca te gandesti ca daca am facut asta am fost fortata sau am pierdut vreun pariu... pe aproape :). ce sa zic, bucurati-va de tabela (sau cum s-o numi ea), ca a doua oara nu mai vedeti ceva de genul.

Din suflet....

Stiu ca sunt vremuri grele, dar se spune ca atunci cand daruiesti cuiva care are nevoie, din putinul tau, ti se intoarce inzecit. Mai este putin si vine Pastele... o sarbatoare atat de importanta pentru noi toti. In timp ce voi veti petrece alaturi de cei dragi in fata mesei pline, vor fi oameni flamanzi, murdari si tristi.

Sunt acei oameni cu care viata nu s-a aratat prea darnica. Sunt multi... nu ii putem ajuta pe toti, dar putem face sarbatorile mai frumoase macar pentru cateva familii. Asa se face ca daca esti dispus sa contribui cu bani, cu haine sau cu alimente pentru o cauza nobila, esti prietenul meu! Astept un semn!
Toate darurile vor fi duse unor familii din judetul Constanta care au nevoie de ajutor. Habar nu ai cati oameni vor intampina Pastele cu mesele si sufletele goale!

transfuzii cu optimism!


Urasc sa vad in jurul meu oameni tristi... urasc sa vad oameni care sufera, care isi pierd pofta de viata. daca nepasarea este contagioasa, eu sunt imuna. Ma afecteza toate nimicurile care li se intampla celor dragi... si mor de draci cand nu pot face nimic sa ii ajut. partea cea mai proasta este ca in ultimul timp s-au tot intamplat. Am vorbit cu o multime de oameni tristi.... si am trait, la intensitate, maxima fiecare suparare, fiecare problema, fiecare neajuns. Stiu ca suna aiurea dar de multe ori ceea ce mi se intampla mie ma consuma mai putin.... eu merg pe principiul ca sunt norocoasa, ca cineva sus ma iubeste si nu ma paraseste la nevoie sau ca sunt puternica... asa ca pot trece si peste asta. Daca sunt implicata doar eu... e perfect! Tin pentru mine si ... parca nu doare asa! Sunt intoxicata cu optimism, si asta greu se poate schimba. Ma gandesc ca am trecut eu prin altele mai groaznice, pentru ca sa ma las dobarata dintr-atat.


Nu am invatat insa cum pot face transfuzii cu optimism? Daca voi invata si reteta asta... viata mea si a celor dragi mie va fi, cu siguranta, mult mai frumoasa. Cum sa conving eu oamenii ca atunci cand gandesc pozitiv... tot universul conlucreza pentru ca problemele lor sa se rezolve mai usor. Un gand pesimist nu poate atrage decat un dezastru... De multe ori rezolvarea e chiar in fata ta, dar nu o poti vedea din cauza gandurilor negre care iti intuneca ratiunea. Rabdarea e o alta virtuite cu care, recunosc, nici eu nu sunt prea buna prietena. Cu toate astea stiu ca nu voi primit ceva atunci cand vreau eu... ci atunci cand voi avea cu adevarat nevoie! Vietile noastre sunt coordonate dupa principii atat de simple dar pe care noi, murim, si nu ajungem sa le intelegem.



Limitele noastre sunt, de multe ori, atat de departe incat nu ajungem niciodata sa le cunoastem. De cate ori spunem ca nu mai putem... ca am ajuns la capat, dar cu putina voita ne ridicam si mai mergem inca pe atat! Corpul uman stie sa isi face rezerve de energie, la care apeleaza doar in situatii extreme.... Asa reusim noi sa ne uimim... sa sfidam regulile si sa ne dapasim propriile limite. Decat sa facem asta... preferam sa ne plafonam! De aici apar esecurile, ratarile, frustrarile....

luni, 6 aprilie 2009

Alege sa fii diferit!



De uimit, ma uimeste zilnic cate ceva, dar de impresionat mai greu. Uitasem cum este sa privesti cu admiratie spre cineva... sa stai cu un zambet impietrit pe buze, si sa te gandesti ca daca lumea asta nu a pierit inca, lor li se datoreaza. Intr-o lume mizerabila, plina de oameni secatuiti de tot ce inseamna bun simt, altruism, modestie, compasiune, darnicie, sunt si oameni altfel. Sunt oamenii aia care au invatat ca sunt situatii in care nu trebuie sa astepti nimic in schimbul gesturilor tale, ca sunt oameni carora le oferi si care nu au cu ce sa te rasplateasca. Voluntariatul este o virtute! Cati dintre noi sunt dispusi sa isi dedice o ora- doua, pe zi unor oameni pe care ii vad pentru prima data? Cine a invatat ca in viata asta sunt lucruri care nu au pret! Cine stie ca satisfactia pe care o ai atunci cand ajuti face cat toti banii din lume. Intinzi o mana unui om atunci cand are mai mare nevoie de tine... Un gest extrem de simplu pentru tine, poate inseamna enorm pentru altii. Alege sa fii diferit!




"Voluntariatul este activitatea de interes public desfasurata din proprie initiativa de orice persoana fizica, în folosul altora, fara a primi o contraprestatie materiala; activitatea de interes public este activitatea desfasurata în domenii cum sunt: asistenta si serviciile sociale, protectia drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de învatamânt, stiintific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protectie a mediului, social si comunitar si altele asemenea." (definitia din Legea Voluntariatului 2006)


Voluntariatul este activitatea desfasurata din proprie initiativa, prin care o persoana fizica îsi ofera timpul, talentele si energia în sprijinul altora fara o recompensa de natura financiara, dar care poate deconta cheltuielile realizate în sprijinul proiectului în care este implicata." (definitia Pro Vobis)



"Orice actiune întreprinsa de o persoana fara a se gândi la recompense financiare." (Tracker)


"Orice munca prestata relativ fara constrângere de o persoana cu intentia de a ajuta si fara a urmari un câstig financiar imediat." (Scheier)

"Impulsul de a se orienta spre satisfacerea nevoilor celorlalti fara a se gândi la recompense financiare." (Manover)