de multe ori....

...nu imi dau seama cat imi lipseste ceva decat in momentul in care imi fac din nou putin timp pentru a-l savura. Imi lipsesc lucruri atat de simple, pe care le negrijez din lipsa de timp, din ignoranta, din nestiinta. Uit sa ma bucur de lucruri care nu costa nimic, sau mult prea putin in comparatie cu starea de bine pe care mi-o ofera. Uit sa ascult melodia aia care stiu ca imi da stare de bine oricat de proasta ar fi ziua pe care tocmai am incheiat-o, uit sa beau paharul de lapte care, atunci cand il tin strans intre palme, imi readuce in minte cele mai frumoase momente ale zilei! Mereu sunt si astfel de momente dar, de cele mai multe ori, trec fara ca sa apuc sa ma bucur de ele... Uit sa imi arunc un ochi spre sirul de motive pentru care sunt fericita si mereu privesc, pe ascuns, la lista de neimpliniri, regrete, dezamagiri! Uit sa privesc cerul, marea... sa privesc pur si simplu fara sa ma gandesc la nimic! Uit cat de bine e sa petreci un minut in bratele unei persoane care stii ca te iubeste sincer, fara sa ii pese ca esti in papuci de casa! Uit sa visez cu ochii deschisi, uit sa ma admir in oglinda, sa le spun celor dragi ce inseamna pentru mine.... Ma pierd si eu in nebunia pe care o traim!