lasa cheia sub pres!

"Ti-am mai spus, du-te dracu, imi rupi inima, iti rup capu'!" vorba cantecului sau "pentru cei ai facut, sau n-ai facut, ai sa platesti", cu astfel de "declaratii" se termina de obicei povesti de dragoste demne de cele mai siropoase scenare ale filmelor de dragoste. Nu am inteles niciodata cum naiba se poate ca doi oameni, care si-au jurat dragoste vesnica, ajung sa se urasca si sa arunce cu noroi unii in altii. Cum naiba ajung de la declaratii de dragoste, la amenintari? De unde schimbarile astea radicale? E clar ca sentimentele nu se sting in acelasi timp de ambele parti (caci se sting, cine crede in dragoste vesnica nu stie ce face - parerea mea - putem vb in cel mai bun caz de respect si obisnuinta). In aceste conditii cel care inca mai iubeste... cel care ramane sa stinga luma intr-o relatie, se simte ranit de ala care "a lasat cheia sub pres" si de aici incepe circul. De aici se ajunge la vorbe urate, la amenintari si chiar la violenta. Totul judecat la rece este de-a dreptul penibil. Ce vezi tu, ca prieten apropiat al cuplului? Doi oameni, care pana ieri stateau bot in bot non stop si isi faceau planuri de nunta, si care acum vorbesc cum nu se poate mai urat unul de altul. Dar de la ce pleaca totul? De obicei de la o mare prostie sau, si mai grav, de la un mare nimic. Oamenii se cearta din nimicuri si nu isi mai vb cu saptamanile sau si mai grav pun capat unor relatii bine cladite. Si mai amuzant este ca dupa ce, o luna, doua, trei stau certati si isi transmit "mesaje" prin intrmediul telefonului mobil sau al prietenilor, se intalnesc intr-o seara intr-un cadru relaxat, se uita unul la altul si isi aduc aminte cat de mult se iubesc ei de fapt. Oamenii nu sunt nicicand mai prosti decat atunci cand iubesc! Si nu spun asta pentru ca as stie eu cum este sa fii prost (sunt modesta in felul meu mizerabil) ci pentru a-mi exprima intr-un fel "revolta" fata de ceea ce vad in jurul meu. Slava domnului ca "prostia" de genul asta trece si ca nu e molipsitoare.