duminică, 19 iulie 2009

nu mai sunt feminista.... de mult!

Ma uit in jur si mi se face scarba si de aia prefer sa spun ca nu imi pasa, ca nu ma priveste, ca nu ma intereseaza. Daca incerc sa inteleg oamenii ma tem ca as putea avea o deceptie si de aia prefer sa spun ca nu ma inteleg nici macar pe mine. De multe ori m-am simtit nedreptatita cand am auzit barbati care vorbesc despre femei la general! A fost o perioada in care ma consideram feminista, in care ma revoltam cand cineva incerca sa discrediteze tagma... Am renuntat! Nu mai pot sa ma lupt cu morile de vant ... nu ma mai intereseaza sa militez pentru o cauza in care nu mai cred. Si mai grav este ca opinia mea s-a schimbat la 100 de grade si ca sunt momente in care ma surprind vorbind chiar eu urat despre cate o domnita... sau mai multe. Mi-am dat seama ca de vina poate fi lumea asta in care ma invart eu dar chiar si asa nu reusesc sa le gasesc vreo scuza femeilor pe care le vad zilnic si care nu mai reusesc decat sa ma ingretoseze. Nu ma refer la toate, departe de mine gandul ma refer la o categorie din ce in ce mai proeminenta. Acea categorie de femei care degaja pitiponcism prin toti porii, care nu au nicio ocupatie, care nu stiu cum se face 100 de lei, pentru ca nu au castigat niciun ban pe propriile lor forte niciodata. Genul ala de femei pe care un barbat o poate lasa goala in plina strada daca se supara pe ea pe motiv ca el i-a cumparat tot ce poarta. Gagicile alea pentru care cea mai mare drama este ca nu mai gasesc, cand reusesc sa il convinga pe iubi sa le dea bani, pantofii aia fucsia in mall. Femeile alea care privesc cu ochisorii umezi inspre iubit cu subinteles de fiecare data cand vor sa primeasca ceva. Genul ala de pitipoanca care in club se atarna pe langa bar privind pe sub gene in speranta ca se va gasi un domn interesat care sa ii ofere ceva de baut. Vorbeam zilele trecute cu o prietena si incercam sa le inteleg pe domnitele care "o ard" cu barbati care le-ar putea fi lejer tati sau chiar bunici, pe fetele alea frumoasa care se casatoresc cu mitocani, cu grasi sau cu libidinosi doar pentru ca astia le pot oferi o stabilitate financiara. Cand ma gandesc la astfel de femei nu poate sa imi fie decat mila. Cum o fi sa adormi in fiecare seara si sa te trezesti in fiecare dimineata langa un barbat care nu iti provoaca decat repulsie? Ai o singura viata ... ce te poate determina sa iti ingropi tineretea si toate sentimentele alea minunate care te fac sa simti ca traiesti? Cum naiba o fi sa porti o geanta de 10.000 de euro si un ceas care costa cat bugetul unei cantine de barani pe o luna dar sa nu stii cum e sa simti ca te topesti cand se uita iubitul in ochii tai, sa nu cunoasti sentimentul ala pe care il ai cand te trezesti inaintea lui si il privesti indragostita pana peste urechi cum doarme! Cat costa un sarut pe frunte de la un barbat de care esti indragostita? Cat costa sentimentul pe care il ai cand iti cheltui banii facuti de tine? Cat costa siguranta zilei de maine si sentimentul ca daca maine ramai singura nu va pleca odata cu ex-ul si toata garderoba ta, masina aia minunata pe care o conduci si nu va trebui sa te intorci in apartamentul parintilor. Se spune ca nimic nu este mai grav decat sa cazi de sus inainte sa inveti sa zbori singur si cred ca, in majoritatea cazurilor, asta este pedeapta suprema pentru pitziponcins!

3 comentarii:

Floare de colt spunea...

Ai mare dreptate.
Cel mai bine este sa fi independenta financiar dar sa sti sa citesti oportunistii, ca deh, sunt destui.

Gbr spunea...

Din preistorie pentru perpetuarea speciei femeia cauta barbatul cel mai puternic, pe atunci fizic. Acum banii au luat locul batei iar puterea nu mai sta in brate ci in portofel. Asa cauta ele masculul Alfa ce sa-i faci. :D P.S. Ai mai crescut in ochii mei, daca se mai putea.

Gabriella spunea...

ooooo Daaaaaa!
Cat adevar!, macar de ar intelege acea categorie 2 -3 cuvinte din ce ai scris tu aici!!!
crezi ca si-au pus macar problema????