am primit reclamatii...

ca blogul meu arata ca un necrolog... Or something! Bine mi s-a spus in termeni mult mai camuflati, dar asta era ideea. Mi s-a reprosat ca nu fac aici nimic altceva decat sa ma plang si sa arat acuzator inspre lucrurile care ma deranjeaza! Mi s-a reprosat ca nu e nici urma de optimism in postarile mele ... ca uit sa zambesc cand scriu! La cererea cititorilor trebuie sa imi storc ultima picatura de bunadispozitie pe care o am intr-o dupa amiaza de duminica, petrecuta in cea mai mare parte la birou... si apoi acasa tot in fata laptopului, scriind (ca trebuie sa mai si munceasca unii ca sa nu se duca tara asta de rapa!)... In conditiile asta, te intrebi si tu, ma intreb si eu de unde optimism? Ei bine! Ia-l de unde nu-i! Dar daca cititorul cere, fie ca il cheama pe el Marius Radu, sau anonim, citirul trebuie sa primeasca! ...Bun! Nota de optimism! Ei bine nu exista! Asa ca cititorul care nu se simte confortabil pe blog nu are decat sa isi caute alte preocupari in pauza de masa... mai bine zis alt motiv de amuzament! Apropo! Pentru cititorul nemultumit! Nota de optimism ar putea fi pe un CD pe care unii, din motive greu de explicat, refuza sa mi-l ofere! Cand imi primesc ce imi apartine, schimbat foaia! Te pup, Marius!