marți, 2 iunie 2009

Strange feeling

sunt atat de putine momentele in care nu stiu incotro sa o apuc, cand ma simt dezarmata sau descumpanita! Sunt minutele alea cand simt ca nu mai exista iesire, cand am impresia ca toate cartile sunt jucate, ca nu mai exista alternative. E tristetea aia pentru care nu exista un motiv sau un vinovat. E sentimentul acela ciudat pe care as da orice sa nu il mai traiesc niciodata! Urasc sa simt ca imi pierd increderea in ce pot, chiar si pentru un moment si urasc sa recunosc ca viata mea depinde, in mare parte, de cei din jurul meu. Nu imi place ca ceea ce fac altii ma influenteaza pe mine si ca independenta pe care pretind ca o am, este atat de subreda. In momentele astea in doresc sa plec... as lasa totul si as lua-o de la capat fara niciun regret. As renunta la tot ce am, poate ca nici nu am prea multe, si m-as duce fara sa privesc inapoi. Daca pierd ceva, fara sa ma pot impotrivi, ce mai conteaza daca pierd tot. Cateodata simt ca sunt obosita, ca nu mai pot, ca nu mai vreau sa... ca vreau altceva. Vreau alta viata... sau poate ca vreau doar ce a fost odata. daca zic asta imi dau seama ca am reactionat asa de fiecare data cand s-a schimbat ceva in viata mea. E felul meu de a ma autoapara in fata neprevazutului. Nu stiu ce ma asteapta maine... si poate ca nici nu ma mai intereseaza, din moment ce eu imi doresc ce am avut ieri. E puterea obisnuintei de care nu voi reusi sa scap niciodata... care ma va urmari vesnic. E sentimentul ala care te plafoneaza dar care iti da confortul unui lucru pe care il cunosti bine. Stiu cum e viata mea azi... stiu cum a fost ieri, acum o luna... vara trecuta. Vreau sa fie la fel ca atunci.... din moment ce nimeni nu imi poate garanta ca viitorul va fi cel putin la fel de bun.

2 comentarii:

stef spunea...

aceleasi sentimente le am si eu mai mereu:(...dar viata treb traiata asa cum e ea...din plic...pt ca nu ne mai intalnim cu nici macar un minut din ea...

Petruţ spunea...

tocmai asta este farmecul. Nu esti singura persoana care trece prin aceste situatii. we all do...

ideea este alta...

cum reactionezi cand ti se intampla exact opusul? cand nu ai vrea sa mai retraiesti trecutul?
aham... atunci ne e bine tuturor :P si nicio clipa nu ne gandim la ceva urat. we feel untouchable.