marți, 15 decembrie 2009

timp pentru nimic

Dupa ce iti dai cu buna stiinta intreaga viata peste cap, dupa ce iti darami universul este cam greu sa faci ordine. De asta m-am convins si eu, pentru a mia oara dar, cu aceeasi uimire de parca traiesc asta pentru prima data! Mi-am uitat vechile obiceiuri bune, am uitat ca haosul nu poate naste decat haos... Am uitat ca din dorinta de a face mult si bine nu se poate alege decat praful. Am uitat ca trebuie sa iau pauze, sa respir! Am crezut, cu aceeasi naivitate care ma scoate din minti, ca daca nu ma opresc pot ajunge mai repede unde imi doresc! Doamne nimic mai neadevarat! Habar nu ai nici tu probabil ce inseamna 2,3,5,10 ... minute de liniste, acele clipe in care tu sa te opresti si sa privesti lumea cum se agita. Spune-mi cand te-ai oprit ultima data intr-un loc foarte aglomerat sa privesti? Cand ai reusit sa te detasezi de ceea ce ti se comunica in mijlocul unei discutii si sa privesti, fara sa asculti? Cand te-ai oprit ultima data in mijlocul unui examen pentru a-i privi pe ceilalti? Îţi mai amintesti cand ai ascultat ultima data muzica buna (o simfonie de exemplu) cu ochii inchisi? Cand ai stat in pat, pe întuneric, si ai ascultat ploaie? Cand ai privit, de departe, niste copii care se joaca? cand ai visat cu ochii deschisi? Cand ai privit marea, cand ai condus ultima data, noaptea, fara directie, pe un drum pustiu? Cand ai citit o carte atat de absorbit incat sa uiti de tine? Stiu ce spui: ca astea sunt niste prostii si ca cine are timp pentru ele... Eu! .... asta pentru ca tot vorbeam ieri de eliberare.

Un comentariu:

Fanfan spunea...

si eu imi fac timp pentru toate lucrurile astea ... sunt micile bucurii, lucrurile care fac sa nu treaca zi fara sa zambesti ;O)