astazi ma gandeam cat de complicata e viata si brusc mi-a venit in minte o intrebare: tu de cand nu ai mai citit o carte buna! O carte din aia care sa te captiveze pe care sa nu iti vina sa o lasi din mana pana nu afli cum se termina.... O carte din aia careia sa ii savurezi fiecare cuvant, fiecare pagina, fiecare capitol si pe care sa o recomanzi cu caldura oricui iti cere un sfat in literatura. Ei bine... de mult! Bai si cat de dor imi este! IN ultimul am inceput pe putin 10 carti, la recomandare sau pur si simplu pentru ca m-am gandit eu ca ar fi interesante si... le-am abandonat! le mai gasesc din cand in cand prin camera cu un semn pus intre pagini in speranta ca voi continua sa le citesc. Zadarnic! Sunt sigura ca nu voi face asta prea curand. Este drept ca viata este prea scurta pentru a o pierde citind carti proaste... exista kitsch si in literatura asa cum exista in toate artele si este foarte greu sa te feresti de el. Cat de trist este sa citesti cateva sute de pagini si sa descoperi un final dezamagitor? Am gasit zilele astea pe net un asticol despre Manuscrisul Voynich, un text misterios din secolul al XV-lea, care continua fie o enigma pentru oamenii de stiinta care se intreaba daca este o opera de geniu sau o gluma proasta. Nimeni nu a izbutit insa sa il descifreze, desi a fost cercetat inclusiv de criptologii americani care au spart codurile armatei japoneze in al Doilea Razboi Mondial. Unii savanti au afirmat ca manuscrisul ar fi doar un fals ordinar sau o farsa creata de cineva care a vrut sa le dea de lucru amatorilor de conspiratii. Ei au fost contrazisi de lingvisti, care afirma ca alfabetul in care este scris textul respecta regulile de baza ale unei limbi, deci nu poate fi o simpla mazgaleala fara sens. Plus e cam greu de crezut ca cineva s-ar fi chinuit sa inventeze o limba "artificiala" doar pentru a face o farsa. Si la ora actuala, sute de specialisti incearca sa sparga „codul Voynich”. Se presupune ca manuscrisul ar data din secolul al XV-lea. Ceva mai sigur este ca a apartinut mai multor ocultisti cunoscuti, precum alchimistul George Baresch din Praga, invatatul iezuit Athanasius Kircher sau imparatul german Rudolf al II-lea, interesat si el de alchimie (cunoscut de romani ca o zdreanta si o hahalera, pentru ca a ordonat asasinarea lui Mihai Viteazul). Alfabetul in care este scris manuscrisul Voynich are intre 20 si 30 de litere si nu pare sa corespunda vreunei limbi care ar fi existat vreodata pe Pamant. Si mai bizare sunt ilustratiile: imagini ale unor plante necunoscute botanistilor si retete in care sunt folosite aceste plante, scheme astronomice ale unor galaxii stranii, harta unei lumi formate din noua insule legate intre ele prin poduri. Ilustratiile sunt atat de ciudate, incat amatorii de senzational au sugerat ca ar reprezenta imagini de pe o alta planeta sau dintr-o alta dimensiune, vazute prin ochii unui om din Evul Mediu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu