miercuri, 30 decembrie 2009

cadoul meu de la 2009

Uimitor!... Stii ce cred eu? Ca viata este facuta dupa principiul ala "sanatos": "Nu te lasa sa mori, dar nici sa traiesti!", si cand spun asta sunt maxim de amuzata. Stau singura in camera, este ora 2.11 (a.m. sau dimineata), zambesc si tastez cat de silentios pot cu unghiile mele cele noi si negre ... cu argintiu.... E totusi 2 dimineata! Mmmmm! Nu stiu cum arata ora asta decat privita prin fumul gros din club, de pe canapeaua de la Crema cu un Big Apple in mana, din masina cu o prietena, asezata confortabil pe scaunul din dreapta, care vrea sa imi vorbeasca urgent despre o problema de viata si de moarte ... de pe bordura unei benzinarii in focul unei discutii, care s-a prelungit mai mult decat ar fi fost necesar in ciuda frigului de afara, sau prin prisma buimacelii cauzate de semnalul unui sms (you kiss me, lalala... ) trimis in creierii noptii... Acum ce fac? Ma bucur de zilele si noptile mele libere... multe la numar, cu care m-am pricosit la sfarsitul anului.... mai multe decat puteam visa macar in nebunia care m-a acaparat in ultimele luni. Este o vacanta care m-a luat prin surprindere, de care m-am speriat la inceput (ce naiba fac eu cu tot timpul asta liber?) dar care acum m-a prins al naibii de tare! Ce naiba fac daca ajunge sa imi placa viata asta lipsita de griji? Cafelele in miezul zilei in fata unui ziar colorat... diminetile lungi si odihnitoare in care "cat e ceasul?" e ultima mea problema... serile tarzii petrecute dupa cum am chef fara grija alarmei de dimineata... baile lungi... sedintele de relaxare... timpul pierdut prin saloane... orele lungi de socializare cu oameni pentru care credeam ca nu am niciodata timp? Daca ma uit cum arata viata mea in urma cu doua saptamani (contra cronometru) si daca ma gandesc cum va arata peste o saptamana, imi dau seama ca ceea ce traiesc acum este o binecuvantare, cel mai frumos cadou pe care putea sa mi-l ofere sfarsitul de an, ceva de care aveam atata nevoie pentru a ma deconecta, pentru a evada... pentru ca sa o pot lua de la capat cat ma voi reintoarce la nebunia vietii mele obisnuite...
Va recomandat cateva zile in care sa nu va programati nimic... in care sa va propuneti sa va surprindeti, in care sa nu faceti decat ceea ce va dicteaza starea de spirit! E divin! Parol!

P.S. Daca "karma" nu imi va mai "permite" sa scriu pe blog in urmatoarele doua zile (am presimtirea asta) va spun de pe acum: Have fun la "the big party of the year (pentru unii au fost mai multe :p)! La multi ani si ne vedem la anul (mai frumosi, mai fericiti si mai minunati - eu sigur)!!

XoXo (pentru cunoscatori)