baby, imi e dor sa iesim din decor!

stii ce ma gandeam astazi? ca imi e dor sa fac ceva nebunesc! Imi e dor sa simt adrenalina. Imi e dor sa zambesc tamp amintindu-mi cat de irationala am putut sa fiu. Vreau sa fac naibii ceva iesit din comun. Imi e dor sa ies din decor... din cotidianul asta, care desi la mine nu exista, il simt in fiecare chestie pe care o fac. Vreau sa ma trezesc intr-o dimineata si sa imi dau seama ca nu am nimic programat pentru azi. Vreau sa nu imi pese decat de mine, si sa plec incotro vad cu ochii. Sa ma urc in masina si .... sa plec. De fapt daca ma gandesc bine sunt pe punctul de a face o mare tampenie dupa care voi trage cativa ani buni... asta daca nu voi castiga la loto intre timp! Dar ce mai conteaza... daca eu imi doresc ceva! Trebuie sa obtin. Mai grav este cand nu ma mai intereseaza! Mai grav este cand ajung in faza in care nu imi mai pasa de ceva sau de cineva. Mai grav este ca trec atat de usor de la o stare la alta... si ca de cele mai multe ori nu mai exista cale de intoarcere. Deci asa cum spuneam, simt ca mi se intrevede un concediu minunat... in care nu ma va mai interesa de nimeni si de nimic... in care sper sa pot disparea cat de curand. Ce inseamna cat de curand.... mmmm, tre sa imi fixez un dead line. Nu? Bineeeeee... sfarsitul lui iunie! Budapesta suna bine? Ffffffffffff.